La opt luni dupa neasteptata ascensiune a dreptei populiste, olandezii si-au regasit peisajul politic familiar, la capatul alegerilor legislative, plasandu-i umar langa umar pe laburisti si crestin-democrati (CDA), cu doua locuri avans pentru ultimii. Potrivit unor rezultate partiale, CDA a obtinut 44 de mandate, cu unul mai mult comparativ cu scrutinul de anul trecut, in timp ce partidul laburistilor s-a ales cu 42 de locuri, fata de 23 din legislatura anterioara. Cu alte cuvinte, CDA ramane prima formatiune politica a Olandei, gasindu-se in pozitie privilegiata pentru formarea unui nou guvern de coalitie.
Partidul populist al lui Pim Fortuyn (LPF), a carui victorie a constituit marea surpriza a votului din mai 2002, a suferit o infrangere zdrobitoare, asa cum ii prezisesera toate sondajele de opinie. Din cele 26 de mandate de deputati detinute pana acum, LPF a mai ramas doar cu opt. Partidul liberal (VVD), care a participat la coalitia guvernamentala alaturi de populisti si crestin-democrati, a iesit onorabil din confruntarea electorala, el obtinand 28 de locuri, cu patru mai mult. Premierul in exercitiu, Jan Peter Balkenende (CDA), a prezentat demisia cabinetului sau la 16 octombrie. Coalitia de dreapta a clacat din cauza interminabilelor disensiuni din sanul partidului populist. Fara indoiala, un rol major in redresarea laburistilor i-a revenit noului lider al formatiunii, Wouter Bos, un liberal de 39 de ani, pragmatic si infinit mai telegenic decat predecesorul sau. Tragand invatamintele de rigoare din esecul de anul trecut, laburistii si-au inasprit tonul in privinta imigratiei si a insecuritatii – teme emblematice ale dreptei. Prin urmare, nu este exclus ca aceasta manevra sa fi contribuit la atragerea unei parti a electoratului flotant. In virtutea sistemului electoral olandez, reprezentarea nationala este, traditional, extrem de fractionata, nici un partid neputand spera sa detina singur o majoritate. Totusi, locul primului partid imbraca o importanta cruciala, el fiind formatiunea care va negocia, de pe pozitia de forta, crearea viitoarei coalitii. In alta ordine de idei, candidatul acestui partid ocupa, in mod traditional, functia de prim-ministru.
Rezultatul scrutinului de marti demonstreaza ca discutiile vor fi foarte aprinse. Dintre optiunile cel mai frecvent evocate figureaza o mare coalitie intre partidul crestin-democrat si laburisti. In acest sens, Wouter Bos a estimat ca -exista un suficient sprijin din partea electoratului pentru o coalitie stabila si progresista-. In schimb, Balkenende a lasat toate celelalte variante deschise. -Initial, am avut impresia ca doar un guvern cu laburistii era posibil. Dar acum vad ca putem forma, in egala masura, o coalitie cu liberalii, cu centristii sau cu populistii-, a explicat premierul demisionar.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
