Autoritățile române se întrec între ele avansând cifre halucinante ale despăgubirilor pe care ar trebui să le plătească statul român companiei RMGC în cazul în care proiectul de lege privind proiectul de la Roșia Montană nu va primi aprobarea Parlamentului. Cel mai generos este de departe premierul Victor Ponta care a avansat din prima suma de 2 miliarde de dolari.”Suma respectivă este invocată în mai multe adrese oficiale trimise de către compania cuprinzând cheltuieli făcute până acum, pentru că au fost cheltuieli acolo și eventualele pierderi comerciale. (…) Sunt evaluări făcute în privința despăgubirilor de până la 2 miliarde de dolari pierderi calculate de companie", a precizat marți Victor Ponta, adăugând, în ceea ce privește un proces intentat României, că "acest lucru probabil că se va întâmpla". Nici nu s-a stins bine ecoul declarației premierului român că directorul general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry, a declarat, miercuri, că firma canadiană va da în judecată Guvernul român, cerându-i nu 2 ci 4 miliarde de dolari, în cazul în care, săptămâna viitoare, Parlamentul va adopta o lege care va pune capăt proiectului minier de la Roșia Montană, transmite publicația The Globe and Mail.' ”În cazul în care Camera inferioară respinge proiectul, vom transmite o notificare formală referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță pentru multiple încălcări ale tratatelor internaționale privind investițiile, în valoare de până la patru miliarde de dolari', a declarat Jonathan Henry. După ce a anunțat fabuloasa sumă pe care o va solicita RMGC statului român, directorul executiv al companiei a anunțat că în cazul unui proces intentat guvernului român ia în calcul demisia sa din companie. De ce ar demisiona dacă RMGC are toți așii în mânecă și șansa unor despăgubiri uriașe?
Răspunsul se află probabil în documentația care însoțește acest proiect și care se pare că nu respectă întru totul legile aflate în vigoare , după cum susține avocatul Iulian Urban. Potrivit acestuia ”Proiectul Roșia Montană trebuia să aibă o licență de exploatare proprie, și nu avea, la data depunerii cererii pentru eliberarea acordului de mediu (14.12.2004), și nu are nici astăzi”.
Legea e de partea României?óÔé¼?¿
Avocatul Iulian Urban arată pas cu pas faptul că RMGC nu are în acest moment o licență de exploatare valabilă la Roșia Montană , motiv pentru care nu prea poate avea câștig de cauză indiferent câte despăgubiri va solicita oriunde în lume. Iată argumentele juridice invocate de avocatul Urban:?óÔé¼?¿”a).Licența de exploatare nr. 47/1999, care stă la baza Memoriului de prezentare a Proiectului Roșia Montană (Memoriu în continuare) depus la APM Alba în data de 14.12.2004 în vederea obținerii acordului de mediu – era pentru mina veche, de mici dimensiuni (500.000 tone minereu anual) , de la Roșia Montană, nu pentru proiect, care a fost definitivat abia în 2001. În urma transferului din 2000, licența 47/1999 este deținută de RMGC ca titular și de Minvest ca afiliat (deși Legile Minelor 61/1998 și 85/2003 nu fac referiri decât la „titularul" unei licențe, nu și la existența posibilă a unui „afiliat"). Cu această licență de exploatare, Minvest a făcut exploatarea, iar RMGC a făcut explorarea pentru proiectul său, deși Legea Minelor 61/1998, spune: la Art. 9. (1) „ Explorarea se realizează pe baza unei licențe exclusive care se acordă …" și la Art. 10 (1) „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licențe exclusive care se acordă …" – deci nu se poate face explorare cu licență de exploatare. De ce a făcut RMGC explorare cu o licență de exploatare ? Probabil pentru că "licența de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani" (Legea minelor 61/1998 , Art. 9 (3)), pe când „licența de exploatare se acordă pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani" (Legea minelor 61/1998, Art. 10 (4)), iar RMGC (Gabriel) își dorește o viață lungă în România pe seama aurului de la Roșia Montană.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿b) La 15 mai 2006, mina veche a fost închisă, dar oficial nu s-a spus dacă definitiv sau temporar, probabil pentru a păstra încă în funcție vechea licență de exploatare 47/1999, pentru interesul RMGC. Logic, închiderea exploatării vechi, pe perimetrul inițial, trebuia să fie definitivă, ea fiind nerentabilă economic și trebuia să atragă anularea licenței sale de exploatare 47/1999. Pentru proiectul nou, trebuie licență nouă de exploatare, aprobată de Guvern.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿c) Perimetrul inițial al Licenței de exploatare nr. 47/1999 a fost modificat în timp, de către ANRM, în interesul RMGC, deși Legea Minelor 61/1998, spune la Art. 11 (2) „ Prevederile licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, în condițiile existente la data încheierii", iar Legea Minelor 85/2003 spune la Art. 60 (1): „Prevederile licențelor de explorare și/sau exploatare aprobate de Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate". Normele la Legea nr. 85/2003 spun, la Art. 31: „Prin licența de exploatare se stabilesc: durata acesteia, perimetrul de exploatare, cantitatea de rezerve propusă a fi exploatată, …", iar faptul că perimetrul la care se referă o licență înseamnă denumire perimetru și coordonate topogeodezice rezultă din Art. 44 (2) a) sau din Art. 74 (1) a) din Normele la Legea 85/2003.?óÔé¼?¿Astfel,?óÔé¼?¿- perimetrul inițial al Licenței 47/1999 a fost de circa 1200 ha.?óÔé¼?¿- prima modificare a perimetrului, mărire: Din Raportul Anual al lui Gabriel pe 1999 (semnat la 17 aprilie 2000) aflăm de mărirea perimetrului celor 4 licențe (Roșia Montană (Licența nr. 47), Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes ): „ Gabriel a fost capabil să extindă mărimea celor 4 licențe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiționale". (pag. 2) „Gabriel are acum proiecte pe o suprafață cu raza de 50 km în Cadrilaterul de Aur al României". Există o hartă a tuturor celor 6 perimetre deținute de Gabriel în Raportul Anual pe 1999, pag.4, unde se vede că suprafața perimetrului Roșia Montană este de aproximativ 2000 ha .?óÔé¼?¿- a doua modificare a perimetrului, mărire: Perimetrul licenței 47 a mai fost mărit în mai 2001: „ Marginile Licenței de exploatare minieră Roșia Montană au fost extinse la aproximativ 4200 ha, reprezentând o creștere de aproximativ 100%, în mai 2001, ca să cuprindă noua uzină, facilitățile și infrastructura necesare dezvoltării la scară mare a unei noi cariere".[Gabriel's News Releases din 4 mai, 2001]. În documentul Descrierea Proiectului (sept. 2002), pag. 2, este dată suprafața exactă a perimetrului: 4282 ha=42,82 km2. Există o hartă a perimetrului Roșia Montană și Bucium în Raportul Anual al Gabriel pe anul 2002, la pag. 24 și în Descrierea Proiectului, la pag. 9. Există o hartă a tuturor celor 6 perimetre deținute de Gabriel în Raportul Anual al lui Gabriel pe anul 2001, pag. 8.?óÔé¼?¿- a treia modificare a perimetrului, micșorare: Perimetrul licenței 47 a fost micșorat în iunie 2004: „Licența de Exploatare Roșia Montană a fost amendată prin Actul adițional nr. 6 din 21 Iunie 2004, în sensul reducerii perimetrului de exploatare, pentru a reflecta mai bine locul proiectului și a unor amendamente tehnice minore". (Gabriel's News Releases din 13 Aug. 2004), (Memoriu, pag. . „Noua suprafață a Licenței este de 2388 ha" (Memoriu, pag. 8, 9).?óÔé¼?¿"Perimetrul de aplicabilitate al Licenței de exploatare pentru acest Proiect a fost definit prin Actul adițional nr. 6, din data de 21.06.2004"(Memoriu)?óÔé¼?¿Deci, perimetrul actual al licenței 47, de 2388 ha, este prezentat în Memoriu ca fiind perimetrul proiectului. Din cauza modificării perimetrului Licenței 47, s-a ajuns la situația paradoxală că uzina de preparare a minereului din Gura Roșiei, care a funcționat în timpul exploatării vechi, nu mai face parte din perimetrul Licenței 47.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿d) Deci proiectul Roșia Montană nu are licență de exploatare, cum se pretinde în Memoriu, pag. 8, de exemplu. Mai departe, la pag. 15, se recunoaște că: „În vederea operării noii exploatări miniere, în conformitate cu termenii licenței de exploatare, va fi necesară actualizarea acestei licențe. Licența va fi emisă de ANRM, iar RMGC dorește să finalizeze cererea de actualizare a Licenței de exploatare după aprobarea studiului de impact asupra mediului". Dar Legile Minelor 61/1998 și 85/2003 nu prevăd operațiunea de "actualizare" a unei licențe, iar licențele de exploatare se acordă prin Hotărâre de Guvern: „Licența se încheie în formă scrisă. Pentru explorare licența intră în vigoare la data publicării ordinului președintelui autorității competente (ANRM n.a.) de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I; pentru exploatare licența intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia."( Legea Minelor 85/2003, Art. 21. – (1).?óÔé¼?¿Fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Găbudeanu, a recunoscut în 2008 că trebuie o nouă licență: "Dacă proiectul va fi aprobat (de Ministerul Mediului), investitorul trebuie să prezinte ANRM noi documente referitoare la cantități, termene, studiu de fezabilitate reactualizat. Având în vedere că trebuie analizate mii de documente, cred că va dura cel puțin cinci-șase luni să putem acorda noua licență".
În concluzie, susține Urban ”RMGC trebuie să obțină mai întâi licența de exploatare și după aceea acordul de mediu”, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată.
Proiectul de la Roșia Montana – amplasat nelegal?óÔé¼?¿
De asemenea, avocatul Urban Iulian susține că ”Amplasamentul proiectului nu este legal, în sensul că nu face parte din dispozițiile unei Licențe de exploatare legale a proiectului (adică aprobată prin H.G. pentru acest proiect), iar ”Proiectul nu mai este realizabil după anularea definitivă, de către Curtea Supremă, în dec. 2008, a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică 4/2004”. În urma acestei decizii, ”Masivul Cârnic, obiectivul central al exploatării la suprafață preconizate de RMGC, redevine, prin hotărârea judecătorească a Curții Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub protecția legii (Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată ca legea 258/2006). Deci, proiectul (inclusiv documentul Memoriu) trebuie să fie modificat esențial de către RMGC ( "Acest Memoriu de Prezentare a Proiectului este înaintat de către Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) ca o componentă a solicitării de eliberare a acordului de mediu …", (Memoriu, pag. 7)). Din acest motiv, cererea inițială de acord de mediu , din data de 14.12.2004, a rămas fără obiect”.
Așa cum se poate observa, căile proiectului Roșia Montană sunt extrem de întortocheate, iar premierul Ponta pare să mizeze pe acest lucru pentru a umfla gogoașa despăgubirilor pe care statul român trebuie să le plătească RMGC în cazul în care parlamentarii nu se mobilizează ca să dea undă verde exploatării.
Ponta poate fi acuzat de subminarea economiei naționale
Potrivit avocatului Iulian Urban, ante-pronunțarea premierului Victor Ponta care a spus public " dacă nu votam legea vom plăti daune către Gabriel Resources", este ”o declarație publică iresponsabilă, care va fi folosită în instanța de la Washington împotriva României de către GR-RMGC pentru a își demonstra pretențiile, se încadrează fix la : subminarea economiei naționale!”?óÔé¼?¿Iată textul din Codul Penal :Art. 165 Subminarea economiei naționale :”Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referă art. 145, ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta este de natură să submineze economia națională, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.?óÔé¼?¿Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naționale, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi”.
Iulia Nueleanu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
