Home Special Granturi de milioane de euro pentru gestionarea gunoaielor

Granturi de milioane de euro pentru gestionarea gunoaielor

DISTRIBUIŢI

Schema de granturi pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu, componentă a strategiei Phare, beneficiază de un buget de 26,67 milioane de euro, iar termenul limită de depunere a cererilor de finanţare este 15 august.

Rata de contractare a sumelor disponibile prin programul Phare variază între 95 şi 97%, astfel că Romania se plasează pe locul II între statele care gestionează acest program, după Slovacia. Nivelul plăţilor efectuate pană în prezent se cifrează la 94-96% din fondurile alocate.

Din cele peste 26 milioane de euro alocate acestei scheme de granturi, 20 milioane de euro provin din fonduri Phare şi 6,67 milioane de euro reprezintă co-finanţare de la bugetul de stat. Fiecare regiune de dezvoltare va primi 3,334 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro din fonduri Phare, iar statul va contribui cu 0,834 milioane de euro. Valoarea finanţării nerambursabile pentru aceste proiecte va fi cuprinsă între 300.000 şi 1.000.000 euro, pentru fiecare proiect. Contribuţia fiecărui beneficiar trebuie să fie de cel puţin 10 %, în numerar, din bugetul proiectului. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare este 15 august 2007, iar durata de realizare a unui proiect nu poate fi mai mare de 22 de luni.

Gunoaiele alungă turiştii

Documentul de Programare Phare (DPP) a fost elaborat pe baza Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2004 – 2006, care stabileşte ca priorităţi îmbunătăţirea infrastructurii regionale în vederea sprijinirii dezvoltării economice, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea sectorului productiv prin acordarea de sprijin Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), protecţia mediului la nivel regional şi elaborarea şi implementarea politicii de dezvoltare regională.

Pentru a recupera handicapul care ne desparte de UE, proiectele finanţate din fondurile Phare privesc reconstrucţia ecologică a zonelor industriale degradate şi a întreprinderilor închise din zonele puternic poluate, în scopul stimulării dezvoltării unor noi activităţi economice. Gestionarea deşeurilor şi controlul gospodăririi apelor, prevenirea şi controlul integrat al poluării, calitatea aerului, protecţia şi conservarea biodiversităţii se numără printre priorităţile pe care administraţiile locale trebuie să le aibă în vedere. Multe zone cu potenţial turistic ridicat sunt evitate de vizitatori, tocmai din cauza gunoaielor care se găsesc la tot pasul.

În acord cu strategiile regionale

În Ghidul Solicitantului elaborat de ministerul de resort, se menţionează că asistenţa financiară prin intermediul granturilor va fi oferită pentru a asigura sprijinirea dezvoltării activităţilor de investiţie la nivel regional de către autorităţile publice cu responsabilităţi în sectoare de mediu prioritare, respectiv gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor şi a apelor uzate, protecţia naturii şi a biodiversităţii. Proiectele trebuie să aibă în vedere obiectivele autorităţilor regionale şi locale, în special Planurile regionale şi naţionale de acţiune pentru mediu, precum şi -Strategia naţională pentru gestionarea deşeurilor (SNMP), Planurile de gestionarea deşeurilor – regionale şi locale (PMDR, PMDL), Strategia naţională de mediu şi Planurile regionale de implementare pentru apa menajeră şi apa potabilă-.

În prezent, doar 98% din proprietăţile aflate în zone urbane şi 33% din mediul rural sunt conectate la sisteme centralizate de asigurare a apei. Dacă 90% din populaţia urbană este conectată la reţeaua publică de canalizare şi la sistemul de tratare a apei, doar 10 % din populaţia rurală este legată la astfel de sisteme. În această situaţie, localitaţile cu o populaţie între 2.000 şi 10.000 de locuitori vor fi prioritare, întrucat aici s-au constatat cele mai multe probleme. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că oraşele mai mari sunt eligibile pentru ISPA.

Resurse relevante

În cazul în care informaţia prezentată în Studiul de Fezabilitate şi în Cererea de Finanţare nerambursabilă diferă, atunci va fi luată în considerare informaţia menţionată în Cererea de Finanţare Nerambursabilă. Criteriile de selecţie includ maturitatea proiectului, calitatea, consistenţa şi consecvenţa propunerii tehnice. Cu cat vor beneficia mai multe persoane de implementarea proiectului, cu atat sunt şanse mai mari ca acesta să primească finanţare. Eficientizarea costurilor, capacitatea solicitantului de a acoperi cheltuielile ulterioare de exploatare şi întreţinere şi experienţa acestuia dobandită în proiecte realizate anterior constituie elemente care vor fi luate în considerare în analiza cererii de finanţare.

Totodată, solicitantul şi partenerii săi trebuie să facă dovada că au acces şi la alte resurse relevante, care să asigure gestionarea proiectului ulterior implementării.

Pentru ca şi cei din alte zone să beneficieze de realizarea unui proiect, acesta trebuie să ofere posibilitatea ca rezultatele să fie extinse, iar informaţiile obţinute să fie diseminate.

Co-finanţarea asigurată de beneficiar va fi privită ca o măsură a angajamentului său faţă de proiectul propus. Pot fi depuse mai multe cereri de finanţare de către acelaşi solicitant, cu condiţia ca acesta să facă dovada că poate acoperi costurile neeligibile şi operarea proiectului post implementare.

Solicitanţii vor trebui să elaboreze proiecte care să fie în concordanţă cu proiectele prioritare şi alocaţia financiară aferentă fiecărei regiune de dezvoltare.

Criteriile de evaluare sunt împărţite în secţiuni şi subsecţiuni. Fiecărei subsecţiuni i se va da un punctaj între 1 şi 5. Dacă una dintre cerinţe nu este îndeplinită, ea va fi notată cu un punct, respectiv va primi calificativul -foarte slab-, iar dacă planul proiectului urmăreşte criteriile de eligibilitate, pentru fiecare cerinţă respectată poate primi calificativul -foarte bun-, adică 5 puncte.

Răspuns scris

Pană în octombrie, solicitanţii vor fi informaţi în scris de către Autoritatea de Implementare (ADR) în legătură cu decizia privind cererea depusă şi motivele care au stat la baza respingerii acesteia, dacă este cazul. ADR intenţionează ca proiectele să fie demarate în decembrie. Toate proiectele trebuie finalizate pană în septembrie 2009. Dacă solicitantul nu respectă termenii contractuali, ADR poate trece la recuperarea totală sau parţială a plăţilor deja efectuate pană la data constatării neregulilor.

Cofinanţare, minim 10%

Beneficiarul va primi o plată în avans. Dacă durata acţiunii nu depăşeşte 12 luni sau dacă suma grantului se cifrează sub 100.000 euro, tranşa iniţială va fi de 80% din aceasta. Dacă acest prag este depăşit, se va plăti iniţial 80% din bugetul previzionat pentru primele 12 luni de operare.

Autorităţile locale şi ONG-urile trebuie să depună, odată cu cererea de finaţare, o copie a deciziei Consiliului Local sau Judeţean, respectiv a Adunării Generale care să ateste co-finanţarea de minim 10% din costurile totale, în numerar.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.