Şansa Consiliului Naţional de Integritate, care va conduce Agenţia Naţională de Integritate (ANI), de a infirma suspiciunile privind politizarea instituţiei a fost irosită, odată cu alegerea preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, pentru a prezida prima şedinţă a organismului, alături de ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu. La reuniunea de ieri, membrii Consiliului au acţionat sub atenta supraveghere a Senatului, reprezentat chiar de Văcăroiu. Acesta le-a trasat celor 13 membri ai CNI responsabilităţile pe care le au, potrivit legii, şi le-a împărtăşit aşteptările Senatului de la ei. Totul, în condiţiile în care cadrul legislativ nu conţine prevederi legate de procedurile de organizare a şedinţelor Consiliului, astfel că membrii CNI îşi puteau prezida singuri şedinţa, fără să fie nevoie de prezenţa celui de-al doilea om în stat.
Autonomie vegheată de Senat
Şi cum Agenţia Naţională de Integritate nu are încă un sediu amenajat, ci doar unul stabilit pentru Bulevardul Lascăr Catargiu din Capitală, şedinţa de constituire a CNI a avut loc, cum altfel, în sala Biroului Permanent de la… Senat. Alegerea unui astfel de cadru a alimentat suspiciunile privind vulnerabilitatea CNI în faţa politicului. Legăturile dintre Agenţia de Integritate şi Senat, specificate în cadrul legislativ de funcţionare a instituţiei, au fost evidenţiate prin desemnarea lui Văcăroiu ca preşedinte de şedinţă, deşi legea nu prevede nimic în acest sens. Sunt prezente însă legăturile dintre Consiliu şi Senat: -Consiliul propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui- (art. 37), -Consiliul este numit de Senat- (art. 34), -Consiliul înaintează Senatului, anual, un raport de activitate- (art. 37). În plus, la articolul 33 se precizează autonomia Consiliului Naţional de Integritate, ca -organism reprezentativ aflat sub control parlamentar exercitat de Senat-.
Nu sunt norme de procedură în lege
Potrivit preşedintelui Comisiei juridice de la Senat, Peter Eckstein Kovacs (UDMR), legăturile dintre Camera Superioară şi ANI ar putea fi o explicaţie pentru alegerea lui Văcăroiu ca preşedinte de şedinţă, deşi legea nu conţine prevederi de ordin procedural. Sau dorinţa de a se da o greutate mai mare acestei şedinţe prin prezenţa lui Văcăroiu, al doilea om în stat, a mai încercat o explicaţie senatorul UDMR. Peter Eckstein Kovacs a recunoscut însă că reuniunea de desemnare a conducerii CNI se putea organiza prin alegerea celui mai în varstă membru al Consiliului drept preşedinte de şedinţă, asistat de doi tineri. Indiferent de varianta aleasă, membrii Consiliului au avut libertate de alegere a procedurii, astfel că au preferat participarea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Senatului.
-Sfaturile-
Iar cei doi nu s-au abţinut de la a trasa direcţiile de lucru ale Consiliului, aflat la prima şedinţă şi nevoit să îşi aleagă un preşedinte în următorele cinci zile. -Termenul este sambătă. Stabiliţi cand vă revedeţi, joi, vineri, puteţi avea mai multe propuneri, iar pană sambătă trebuie să anunţăm public preşedintele-, le-a spus Văcăroiu celor 13 membri ai CNI, organism pe care tot el l-a prezentat ca fiind autonom. În continuare, Văcăroiu a citit din lege şi a explicat că CNI trebuie să adopte un regulament prin care să se desfăşoare concursul pentru alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI, astfel încat aceasta să fie operativă în termen de şase luni de la publicarea normelor metodologice. -Singura noastră dorinţă este să daţi dovadă de o exigenţă maximă în privinţa alegerii preşedintelui, care trebuie să fie un bun manager, organizator, care să facă funcţională ANI-, a mai sugerat Văcăroiu responsabilităţile Consiliului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
