– Bilantul de activitate pe anul 2002 al Ministerului de Justitie identifica in treacat si la modul general factorii si conditiile care au generat si mentinut coruptia in sistemul judiciar romanesc
– Pe langa -neclaritati legislative- , -cauze politice-, -necorelari institutionale- si -motivatii economice-, expertii ministerului nu au mai gasit nici un argument care sa poata explica totala lipsa de incredere a populatiei in justitia romana
– Activitatea instantelor este descrisa glorios, subordonatii doamnei Rodica Stanoiu laudandu-se cu cele peste 1,9 milioane dosare -lucrate – anul trecut
– Cifrele aruncate -in lupta- de angajatii MJ par sa nu-i fi impresionat pe oficialii europeni, care au pe birouri un raport intocmit de Institutul pentru o Societatea Deschisa, privind capacitatea juridica a tarilor candidate, pe parcursul anului trecut
– -Situatia sistemului juridic nu a cunoscut imbunatatiri notabile in ultimul an-, concluzioneaza raportul, trecand in revista minusurile justitiei romane: excesul de autoritate al ministerului in raport cu carierele magistratilor, recursurile in anulare, din ce in ce mai multe, ale procurorului general, lipsa de transparenta a procesului de redactare a proiectului noului Cod penal si, nu in ultimul rand, influenta politicului asupra actului de justitie.
Principii generoase precum -Nimeni nu este mai presus de lege- sau -Toti suntem egali in fata justitiei- au ramas de 13 ani inscrise frumos in Constitutie, fara ca cineva sa-si fi batut vreodata capul cu aplicarea lor, pentru ca, nu-i asa, ne-am obisnuit ca justitia este oarba, iar talerul dreptatii se inclina in functie de interese politice si materiale. In timp ce la Bucuresti ministrul Rodica Stanoiu se straduieste sa ne arate cat de multe reforme s-au facut in sectorul domniei sale, oficialii de la Bruxelles studiaza cu atentie raportul pe 2002 realizat de Institutul pentru o Societate Deschisa, in cadrul monitorizarii procesului de aderare la UE. -Situatia sistemului juridic nu a cunoscut imbunatatiri notabile in ultimul an-, concluzioneaza raportul, trecand in revista minusurile justitiei romane: excesul de autoritate al ministerului in raport cu carierele magistratilor, recursurile in anulare, din ce in ce mai multe, ale procurorului general, lipsa de transparenta a procesului de redactare a proiectului noului Cod penal si, nu in ultimul rand, influenta politicului asupra actului de justitie.
Progrese pana la genunchiul broastei
Expertii europeni constata ca, in continuare, Ministerul Justitiei exercita o autoritate care nu mai este considerata -necesara- asupra administratiei sistemului juridic si asupra traiectoriei carierei judecatorilor. Studiul realizat pentru Uniunea Europeana nu omite, ci chiar subliniaza puterea pe care o are procurorul general prin acordarea recursului in anulare atat in cazuri civile, cat si in cazuri penale. Perceptia opiniei publice, potrivit careia coruptia este larg raspandita in sistemul juridic romanesc, este exemplificata in raport cu procentajul redus al cetatenilor care au incredere in justitie. Astfel, daca in 1998 62% din romani aveau o incredere redusa in justitia romana, in 2000 numarul acestora a crescut la 77%.
Promovare pe ochi frumosi
Un alt punct critic al raportului se refera la procesul de selectionare si promovare a judecatorilor. Documentul subliniaza ca Ministerul Justitiei continua sa influenteze -identificarea, selectionarea si numirea candidatilor- in functii de conducere din sistemul juridic, precum si promovarea judecatorilor, fapt ce -ridica intrebari legate de potentiala interferenta a politicului asupra justitiei-. -Ministerul Justitiei continua sa fie un soi de paznic in numirea si promovarea judecatorilor-, acuza raportul intocmit de institut, subliniind ca -selectia initiala si procesul de pregatire sunt larg controlate de minister-. Un semn mare de intrebare se ridica si asupra -numirii discretionare- a unor indivizi care -nu au pregatirea necesara si nu corespund standardelor impuse-. Astfel, indivizi care au ocupat pozitii in domenii care au avut legatura cu legile, intre cinci si 10 ani, pot fi numiti in mod -exceptional- judecatori, fara nici o examinare. Exemplele furnizate de raport sunt relevante pentru situatia din Romania, unde parlamentarii, ministrul justitiei sau secretarii de stat pot primi aceste -bonusuri- fara a da vreun test de cunostinte juridice.
Rolul ministerului de a evalua performantele judecatorilor este considerat, de asemenea, o atingere a independentei sistemului juridic romanesc si o incetinire a procesului de creare a unui corp profesionist in acest sector. Extrem de facil, judecatorii pot fi demisi pentru -incompetenta profesionala-, fara a exista insa niste criterii pe baza carora se face -judecata-, motiv pentru care persista suspiciunile pe adresa institutiei conduse de Rodica Stanoiu.
Recomandari pentru guvernul de la Bucuresti
Raportul aflat pe birourile oficialilor europeni cuprinde si un capitol cu recomandari pe adresa guvernului de la Bucuresti. -Faceti din crearea unei justitii independente si capabile o prioritate clara si publica-, indeamna autorii raportului. -Asigurati-va ca reformele vor reduce puterea Ministerului Justitiei asupra tribunalelor-, subliniaza, de asemenea, documentul in cauza. Reforma Consiliului Superior al Magistraturii, descentralizarea bugetara la nivelul tribunalelor, introducerea unor mecanisme transparente si standardizate pentru selectarea candidatilor si pentru evaluarea performantelor judecatorilor, eliminarea sistemului controlului exercitat de catre inspectorii juridici controlati de catre minister, precum si imbunatatirea pregatirii magistratilor sunt doar cateva dintre recomandarile facute institutiei conduse de Rodica Stanoiu.
De asemenea, expertii care au redactat raportul au facut o serie de recomandari si catre Uniunea Europeana, propunand ajutarea Romaniei la acest capitol prin sustinerea unui program de reforme, prin clarificarea valorilor comune ale Uniunii privind un sistem juridic functional si independent si prin asigurarea ca aceasta reforma este o prioritate pentru guvernul de la Bucuresti. -Insistati pentru accelerarea asumarii unor reforme structurale, constitutionale si legislative, vizand, in particular, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii-, se subliniaza in finalul recomandarilor facute mai marilor de la Bruxelles cu privire la tara noastra.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
