Criza din sistemul sanitar si reforma propusa de Ministerul Sanatatii si Familiei scot personalul in strada. In timp ce ministrul Bartos face controale-maraton si pregateste un val de demiteri, mizeria dubleaza numarul cazurilor de boli infectioase.
Maine, concluziile controlului de la Brasov
Ministrul Sanatatii a poposit marti dimineata la Brasov pentru a verifica activitatea fiecarui spital din judet. Surprinzator este faptul ca atitudinea Bucurestiului s-a schimbat la 180 de grade fata de vineri, cand declaratiile acide ale ministrului Octav Cozmanca au starnit indignare si ingrijorare. -Nu suntem porniti sa desfiintam spitale. Reactia ministrului Cozmanca a fost doar un impuls de moment. Vom verifica atent toate spitalele si vom face o analiza coerenta. Daca descoperim ca este nevoie de mai multe paturi, suntem dispusi sa suplimentam numarul lor. Trebuie sa gasim o solutie pentru batrani si cronici. Avem in vedere infiintarea la Brasov a unui spital de cronici. Mai multe nu pot spune decat dupa ce vom trage concluziile, in doua-trei zile-, a declarat ministrul sanatatii.
Schimbarea de ton se poate datora si faptului ca Bartos a primit o analiza despre activitatea spitalelor din Brasov imediat dupa sedinta de vineri. -S-a vorbit pe un ton colegial. Este clar faptul ca nu au venit pentru desfiintare, ci pentru o analizare exacta a situatiei din spitale-, a declarat dr. Adrian Albota, directorul DSP Brasov.
Ministrul sanatatii va stabili maine dimineata viitorul spitalelor brasovene.
Asistentii medicali, in strada
Nemultumita de criza profunda in care se afla sistemul sanitar, Federatia Sanitas a organizat ieri pichete in intreaga tara. Reprezentantii sindicatului Sanitas cer finantarea dupa necesitati a sistemului sanitar si exercitarea unui control riguros al modului in care sunt efectuate cheltuielile din spitale, protectia locurilor de munca in cadrul reformei din sistem, plata integrala a drepturilor salariale, in termenele stabilite de lege, acordarea tichetelor de masa si elaborarea unui sistem de salarizare specific sistemului sanitar.
Astfel, ieri, la nivelul judetului Cluj a fost organizata o adunare publica de protest. In 21 martie, sanitarii clujeni vor participa la mitingul din Piata Constitutiei din Capitala, alaturi de colegii din intreaga tara. Situatia personalului medico-sanitar din Cluj incepe sa se inrautateasca, ajungandu-se ca la Spitalul din Gherla, din cauza subfinantarii, salariile sa fie diminuate cu 30%.
La Braila, cadrele sanitare au protestat, timp de doua ore, sediul prefecturii, iar Prefectura Iasi a fost pichetata de circa 100 de sindicalisti din sistem.
De trei zile, greva la Ambulanta Neamt
Angajatii Serviciului Judetean de Ambulanta Neamt continua greva generala declansata luni, dupa esuarea negocierilor purtate cu autoritatile.
-Eu respect legea si astia sunt banii. Va spun ca, in 2000, s-au dat 17,9 miliarde de lei, din care 12,3 miliarde au fost salarii. In 2001, au fost 26,4 miliarde de lei, din care 19,3 milioane salarii. In 2002, au fost alocate 31,9 miliarde de lei, din care 24,9 miliarde salarii. Anul acesta sunt 33,4 miliarde de lei, din care 33,3 o reprezinta salariile, deci 99,52% sunt salarii**, le-a spus directorul CJAS Neamt, Ioan Lazar, angajatilor Serviciului de Ambulanta.
Pentru ca situatia sa nu scape de sub control, iar activitatea sa nu fie intrerupta, angajatii Serviciului de Ambulanta au fost rugati sa accepte o situatie de compromis, prin care sa primeasca doar 80% din salarii si sa renunte la greva. Ei nu au fost insa de acord cu aceasta propunere.
-Avand in vedere ca situatia este asta, vom continua greva si vom onora doar urgentele de gradele zero si unu**, a spus Gabriel Popescu, medic la Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare.
Pericol de… ciuma
Numarul cazurilor de boli infectioase a crescut exploziv in ultimul an, fiind fara precedent in ultimele decenii, a declarat Petre Calistru, directorul Spitalului de Boli Infectioase si Tropicale **Victor Babes- din Bucuresti: -In 2000, numai in spitalul <Victor Babes>, au fost internati 11.000 de bolnavi. Doi ani mai tarziu, numarul acestora aproape s-a dublat, pentru ca, in primele luni ale lui 2003, sa fie inregistrate aproape 4.000 de internari-.
Alarmant este faptul ca bolnavii ajung la spital cu forme grave de infectie (septicemii, infectii severe respiratorii, digestive sau urinare), dar si abcese cerebrale, TBC pulmonar sau extrapulmonar. In plus, de vineri si pana luni dimineata, in lipsa unor centre de permanenta, camera de garda a spitalului devine unitate de urgenta, medicii clinicii oferind cel putin 500 de consultatii pentru diverse afectiuni.
-Nu am vazut in viata mea atat de multe cazuri grave cum au fost in ultimul an. In acest ritm, pe fondul saracirii acute a populatiei, nu ar fi de mirare sa asistam la reaparitia bolilor pestilentiale, respectiv malarie, ciuma, pesta sau holera. De fapt, lipsa unui buget real pentru sanatate si finantarea, mai bine de un deceniu, dupa criterii istorice, si nu ale economiei de piata au facut ca, in 2003, sistemul medical sa se confrunte cu cea mai acuta criza financiara, laboratoarele nemaiavand reactivi pentru analize, medicamente pentru tratamentul bolnavilor si nici materiale sanitare. In aceste conditii, autoritatile ar trebui sa precizeze care este pachetul minim de servicii medicale care pot fi acordate populatiei. Caci din contributia a 3,6 milioane de oameni la fondul asigurarilor de sanatate nu pot fi acoperite serviciile medicale pentru 23 milioane de romani-, a mai spus Calistru.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
