Dezastru total la Referendumul de la Chișinău

Referendumul de la Chișinău a fost un eșec total pentru liderii actuali de guvernămånt din Moldova, ce-și afișează propensiunea europeană la rever, dar joacă vals vienez pe note de cazacioc. De ce? Pentru că prezența la vot trebuia să fie de 33%, dar a fost de pånă în 30%, deci Referendumul nu a fost validat deși actualul Parlament a operat în iunie modificări legislative ce au permis coborârea pragului de validare a Referendumului – de la cota de trei cincimi cum era prevăzut înainte, la cota de o treime dintre alegători.
„Societatea basarabeană a avut un test important de trecut, un test de clarificare a opțiunilor populației, dar și a modului în care se raportează societatea la controversata relație bilaterală București-Chișinău“ – afirma recent un „analist“. „Clarificarea“ a sosit ieri: incultura oamenilor, dezorganizarea, presiunea comuniștilor filo-ruși și abile manevre întreprinse de Moscova au dus la acest deznodămånt.
Referendumul era unica soluție de depășire a crizei constituționale, după ce anul trecut Parlamentul a eșuat de două ori în alegerea președintelui. Dacă reforma constituțională era adoptată, urma dizolvarea Parlamentului și noi alegeri legislative și prezidențiale.
S-ar fi putut debloca impasul în care se află Moldova din luna aprilie 2009 și s-ar fi ajuns la o rezolvare politică ce putea împinge Chișinăul pe o cale mai hotăråtă a reformelor, respectiv către o apropiere de structurile euro-atlantice, implicit de Romånia. Pentru Traian Băsescu, dar și pentru Romånia, o miză politică majoră este eliberarea Basarabiei din centrifuga Moscovei.
Adică exact obiective nedorite de Moscova, care are nevoie de o structură politică obedientă la Chișinău pentru a-și putea perpetua păstrarea efectivelor militare pe teritoriul Moldovei, în enclava transnistreană, menținånd controlul geopolitic al zonei.
S-a spus că „Referendumul poate fi o șansă excelentă pentru a dovedi că multe dintre reticențele Bucureștiului față de ceea ce cred cu adevărat cetățenii RM să fie spulberate“. Ei bine, această șansă, chiar dacă nu excelentă, a dovedit că percepțiile deformate și prejudecățile față de Romånia sunt suverane încă în sånul societății basarabene.
A ieșit la iveală și eșecul unui program de responsabilitate a mass-media care ar fi trebuit să ducă la constituirea unui spațiu public cu accente sanitare față de comunism și ocupația rusească. Degeaba a vărsat Romånia și Occidentul bani cu ghiotura în buzunarele celor care editează și publică la Chișinău. Ori banii n-au fost destui, ori încasatorii au făcut altceva cu ei, ori primesc mai mult din altă parte.
Speculația frecvent întålnită și menționată într-o analiză chiar de un actual consilier prezidențial moldovean și anume că, pur și simplu, cetățenii RM sunt „idioți utili“ – vorba lui Lenin – care nu știu pe ce lume se află și nu înțeleg nimic și niciodată ceea ce li se întåmplă, a căpătat acum valoare de stereotip.

Mesajul adresat Bucureștiului

Cum de Referendum nu a trecut, în condițiile în care sondajele IMAS de exemplu de la Chișinău prezentau un procent de 73% dintre alegători care susțineau că vor participa la Referendum, dintre care 91% spuneau că vor vota „pentru“? Procentul participării a fost exact pe dos, confirmånd apelul la boicot lansat de comuniști. Miza Referendumului a fost adjudecată în favoarea Moscovei, irosindu-se prețul sångelui vărsat de tinerii care au ieșit în stradă în aprilie 2009.
Recent, fostul premier Adrian Năstase a declarat că reținerea în luna august a diplomatului Gabriel Grecu de către autoritățile ruse, pentru spionaj, poate fi interpretată ca un mesaj pentru Referendumul din Moldova. A fost singurul om politic care a trecut prin această grilă de interpretare evenimentul de „spionaj“ de la Moscova.
După cum ziarul „Curentul“ a fost singura publicație care a decriptat mesajul reprezentantului Rusiei, Serghei Ignatcenko, șeful Secției Centrale de Comunicații a Serviciului Federal de Informații, cel care, ca din greșeală, a menționat luna aprilie ca lună a arestării diplomatului romån.
Ce ne-a ieșit nouă, romånilor, în aprilie, ne-au comunicat amabil rușii, ne va fi întors înapoi în toamnă, cam ăsta părea să fie mesajul. Dacă Năstase a fost sau nu o Mafalda, dacă rușii au vrut sau nu să ne dea o lecție la Referendum nu avem cum să știm vreodată cu precizie, neavånd încă un cip implantat în capul lui Putin sau Medvedev – dar putem bănui. Un lucru este cert, eșecul Referendumului este perceput drept un eșec al Romåniei și o victorie a Rusiei.
Anterior acestui moment ratat, președintele interimar Mihai Ghimpu pledase pentru o reformă constituțională mai profundă, care să nu se limiteze doar la modificarea art. 78 din Constituție, ce vizează procedura de alegere a șefului statului. Referendumul urma să devină doar un prim-pas spre realizarea altor reforme. Reforme care vor întårzia pe altădată sau niciodată…
În situația actuală, Mihai Ghimpu rămåne interimar pånă în primăvară, Filat este în continuare prim-ministru, dar criza continuă. Nevalidarea Referendumului va duce la dizolvarea Parlamentului și noi alegeri parlamentare, iar președintele va fi ales în continuare de către Parlament. Iar comuniștii – a se citi rușii – fac jocurile pe mai departe.
Referendumul a avut și valoare de test preelectoral – s-a dovedit că Partidul Comunist are mai multă influență electorală decåt toate celelalte partide la un loc. Boicotul inițiat de partidul comunist a fost eficient, iar nucleul tare filo-rus al PCRM și-a probat puterea. Este un semnal politic mai mult decåt îngrijorător pentru speranțele Romåniei de a atrage Basarabia într-o sferă de interese pro-europeană și NATO.
Mesajul bolșevic al lui Voronin a prins la popor, dar pe långă rudimentara logică și exprimare a liderului comunist merită să punctăm cele trei teme cu caracter geopolitic asociate acestui Referendum, introduse în discursul rusesc al lui Volodea. Acesta a subliniat că validarea Referendumului ar fi dus la: „1. Ieșirea Moldovei din CSI; 2. Unirea cu Romånia; 3. Aderarea la NATO“.
Aceste trei teme fundamentale, geopolitice, au fost blocate prin eșecul Referendumului din 5 septembrie. Aceasta era miza de perspectivă și de substanță a momentului actual politic – un moment ratat.