Timpul a arătat că cine a deținut supremația navală a fost și puterea care a dominat lumea. Din logica de putere continentală vrea să iasă și China care se concentrează pe a deveni o putere navală.
Mările Asiei de Est sunt foarte agitate în această vară, între modernizări de flote de război filipineze și japoneze, tensiuni în jurul unor insule disputate sau demonstrații navale chineze, considerate de analiști ca presiuni ale Beijingului pentru a-și satisface ambițiile oceanice. Ambasadorul Chinei la Tokyo a fost convocat joi pentru a fi audiat în legătură cu prezența prelungită a unor nave guvernamentale chineze în jurul Insulelor Senkaku, obiectul unui grav diferend teritorial între cele două țări. China își intensifică patrulele în jurul acestui arhipelag pe care îl numește Diaoyu. "Conducerea Partidului Comunist Chinez încearcă în prezent să marcheze puncte politice și strategice datorită noilor sale forțe militare", rezumă pentru AFP Rick Fisher, un expert în sfera de influență chineză regională. La sfârșitul lunii iulie, președintele Xi Jinping a făcut apel la mobilizare pentru ca statul chinez să devină o mare putere maritimă. Această ambiție tot mai mult afirmată provoacă îngrijorări. Ultimele zile au oferit impresia unei accelerări, Manila achiziționând nave de luptă de la Statele Unite și Franța, Tokyo dezvăluind marți viitorul său portelicopter, o construcție impunătoare care, teoretic, după câteva modificări, ar putea să servească pentru lansarea unor avioane de vânătoare cu decolare în plan vertical.
Înarmare pentru a contrabalansa puterea Japoniei
La rândul său, China a anunțat la începutul lunii august că cinci nave de război ale flotei sale au efectuat un tur complet al Japoniei, prin strâmtorile La Perouse și Miyako, la nord și la sud de arhipelag. În mod tradițional, Regatul Mijlociu (China) nu controlează aceste treceri și suferă de un sentiment de încercuire a puterilor rivale (Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, bazele americane).
Prin urmare, Beijingul a interpretat această circumnavigație inedită ca o confirmare a faptului că poate "fragmenta (…) primul lanț de insule" și să deblocheze astfel accesul la Oceanul Pacific.
"Trecând patrulele prin aceste blocaje maritime sensibile, Beijingul le arată vecinilor că ia în calcul să-și apere interesele dincolo de mările Chinei, că încearcă să construiască o marină adevărată de ape adânci ", precizează Jonathan Holslag, de la Brussels Institute of Contemporary China Studies (BICCS). Observatorul notează că, în conflictele de suveranitate care o opun vecinilor săi, China nu se mai teme să pună în discuție statu-quo-ul existent, mai ales în Marea Chinei de Est. După ce anul trecut a umilit Manila preluând controlul Scarborough, un atol situat la 200 de kilometri de Filipine, Beijingul continuă presiunile în fiecare zi în acest spațiu maritim pe care îl revendică în întregime. Totodată, presa de la Beijing a prezentat recent fotografii cu numeroși turiști chinezi debarcând pe Insulele Xisha (arhipelagul Paracel), obiect al unei importante rivalități geopolitice cu Vietnamul. În același timp, pe bloguri de specialitate chineze au apărut imagini cu o structură contruită în prezent într-un șantier naval din apropiere de Shanghai. Potrivit experților revistei britanice Jane's, ar putea fi vorba despre un segment al unui nou portavion chinez (sau macheta a sa făcută la dimensiunea reală). Aceasta ar fi prima navă-amiral construită în întregime de China. Beijingul a anunțat anul trecut intrarea în serviciu a primului său portavion, "Liaoning", construit plecând de la o cocă destinată inițial Marinei sovietice.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
