Presedintele Comisiei parlamentare de control a SRI, deputatul PSD Ion Stan, sporeste, printr-o initiativa legislativa proprie, confuzia pe piata legislativa informationala. Ca autor al proiectului de lege privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale in activitatile de realizare a securitatii, apararii si sigurantei nationale depus la Camera Deputatilor, Ion Stan extinde sfera interceptarilor telefonice sau de alta natura efectuate de catre serviciile de informatii, desi in noua Lege a sigurantei nationale promovate de guvern, dar si in Codul de procedura penala exista prevederi referitoare la interceptari. In plus, prin proiectul deputatului PSD, se reinvie practic hulita comunitate a informatiilor, de aceasta data specializata pe interceptari cu mandat sau fara, in anumite cazuri, prin infiintarea unui asa-zis -Centru Tehnic de Siguranta Nationala-.
Mai putine drepturi, mai multe restrangeri
Legea propusa de Ion Stan suna atragator si din titlu, si din primele randuri, creand impresia unui scop nobil: protectia drepturilor si libertatilor fundamentale. De altfel, in primul articol se arata ca -scopul prezentei legi il constituie protectia libertatilor individuale ale cetatenilor romani referitoare la inviolabilitatea domiciliului, secretul comunicatiilor, la viata intima, familiala si privata, precum si reglementarea procedurilor prin care, potrivit Constitutiei, in cazurile si conditiile prevazute de lege, exercitiul unor drepturi si libertati constitutionale poate fi restrans temporar. Pe parcursul intregului proiect se vorbeste mult mai mult de conditiile de interceptare decat de libertatile individuale.
-Centrul unic de comanda-
Centrul Tehnic de Siguranta Nationala va fi, potrivit proiectului lui Ion Stan, autoritatea desemnata -in materia protectiei fata de interceptarile ilegale, precum si pentru punerea in aplicare a ordinelor de interceptare in uzurile si cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege-. Centrul Tehnic ce urmeaza a fi infiintat capata, practic, forma unui centru unic de comanda in materie de interceptari. El se constituie din structurile tehnice ale serviciilor de informatii si siguranta nationala si functioneaza pe infrastructura tehnica a SRI, sub autoritatea stabilita de CSAT, autoritate care, in opinia lui Stan, ar putea fi SRI. CSAT prezidat de seful statului va numi directorul Centrului Tehnic cu avizul Comisiei de control parlamentar asupra activitatii autoritatii desemnate, probabil Comisia SRI, al carei presedinte este Ion Stan. In plus, CSAT aproba si regulamentul de functionare al institutiei care va controla interceptarile, dar si numarul anual al posturilor de interceptare alocate.
Conform unei repartizari, aleatorii, la prima vedere, stabilita de Ion Stan, numarul posturilor de interceptare se distribuie astfel: SRI – 40%, SIE – 10%, MI – 30%, MApN – 8%, Ministerul de Justitie, Ministerul Public si PNA, impreuna 12%.
Specialistii in interceptari fac echipa
In privinta atributiilor, Centrul Tehnic acopera intreaga plaja informationala. Astfel, institutia trebuie sa creeze un mecanism complet de culegere de informatii din surse tehnice, care sa le puna la dispozitia beneficiarilor. De asemenea, printre altele, Centrul Tehnic aduna cei mai buni specialisti in domeniu, identifica sursele de informatii susceptibile de a fi monitorizate tehnic si la legatura cu operatorii de servicii de comunicatii, inclusiv de Internet, asigurand accesul la bazele lor de date si la retelele de comunicatii pentru indeplinirea mandatelor si punerea datelor in formatul convenabil prelucrarii. In traducere libera, asta inseamna ca, in anumite cazuri, operatorii de telefonie fixa si mobila, precum si cei de Internet pot fi obligati sa puna la dispozitia specialistilor in interceptari date, informatii, parole, coduri de acces etc, despre persoane susceptibile de a desfasura activitati contrare sigurantei nationale.
Cu mandat, fara mandat…
Conditiile in care se pot efectua interceptari sunt oarecum interpretabile in proiectul presedintelui Comisiei SRI. Deputatul PSD introduce, ca noutate in materie, avizarea interceptarilor prin ordine judecatoresti, si nu de catre procurori, asa cum prevede legea actuala. Procurorii nu sunt insa eliminati definitiv din schema. Ei filtreaza practic cererile de autorizare a interceptarilor si daca le considera justificate, le propun spre avizare judecatorului anume desemnat. Durata de valabilitate a autorizarii este de cel mult sase luni pentru interceptarea comunicatiilor si nu mai mult de 24 de ore pentru -accesarea unui loc privat-. In cazuri temeinic justificate, autorizarea se poate prelungi cu inca trei luni si, respectiv, 24 de ore.
Un alt articol interesant al legii prevede ca, fara ordin judecatoresc, se pot efectua interceptari, inregistrari, ascultari si transcrieri, iar ordinul va fi solicitat de indata ce este posibil, dar nu mai tarziu de 48 de ore. Daca nu se obtine autorizarea legala in termen, informatiile obtinute se distrug, iar cele transmise nu pot fi utilizate. De asemenea, nu necesita autorizare: ascultarea unei convorbiri intr-un loc public, daca este avizata de seful autoritatii competente; fara intentie, ca urmare a ascultarii unei discutii intr-un loc public; ascultarea de catre un militar sau un politist aflat in exercitarea serviciului a convorbirilor purtate prin mijloacele de comunicatie utilizate de MApN sau politie; ascultarea prin radio in cadrul frecventelor radioamatorilor sau al transmisiilor publice. Totodata, in realizarea anumitor activitati specifice unor domenii precum aviatia, pompierii, salvarea, testari tehnice pentru sistemele de comunicatii, protectie fizica, protectia informatiilor si altele care impun inregistrarea comunicatiilor dintre diverse persoane, cat si observarea acestora se pot efectua interceptari fara autorizatie legala.
Secretele profesionala nu vor mai fi nici ele secrete. Potrivit articolului 29, judecatorul poate autoriza interceptarea convorbirilor confidentiale dintre client si medic, avocat, notar, psiholog, preot, daca are suspiciuni bine motivate ca acestia sunt implicati intr-o fapta penala.
Dovezi folosite si distruse
O alta noutate adusa de proiectul lui Ion Stan consta in distrugerea interceptarilor. Astfel, inregistrarile se distrug in cel mult 10 zile de la data la care au fost efectuate, iar pentru fiecare operatiune de distrugere se incheie un proces-verbal. In acelasi timp, daca se intentioneaza folosirea ca probe sau in alt mod care sa faca publice informatiile din interceptari intr-un proces, audiere sau alta procedura in fata oricarei autoritati sau functionar, persoana vizata va fi instiintata. Aceasta poate combate probele daca acestea au fost obtinute ilegal, iar instanta va dispune distrugerea dovezilor. Persoanele prejudiciate ca urmare a folosirii ilegale a informatiilor rezultate din operatiunile autorizate au dreptul de a primi reparatiile cuvenite, iar despagubirile vor fi recuperate de la functionarii dovediti vinovati. Proiectul prevede, de asemenea, ca interceptarea ilegala se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
