Deși în ultima vreme comunitatea internațională face eforturi pentru dezarmarea nucleară, acumularea de tensiuni între Moscova și Washington – stare de fapt ce a culminat cu scandalul Snowden – face practic imposibiliă reluarea unui astfel de dosar prea curând. De la apelul pe care l-a lansat la Praga în 2009, Barack Obama încearcă să transforme dezarmarea nucleară într-un dintre "axele" puternice ale președinției sale. La Berlin, în iunie, el a propus reducerea numărului de arme strategice "cu până la o treime", adică un obiectiv de aproximativ 1.000 de focoase nucleare, prin intermediul unor "reduceri negociate cu Rusia". Fără să se opună în mod categoric, rușii au lăsat să de întrevadă negocieri lungi și dificile în vederea atingerii acestui obiectiv propus. Anularea summitului Obama-Putin prevăzut la Moscova la începutul lui septembrie, din cauza "lipsei de progrese recente" în relațiile bilaterale în opinia președintelui american, arată că negocieri de pregătire vizând o dezarmare nucleară dincolo de limitele prevăzute de către Tratatul START se află într-un punct mort, au declarat experți pentru AFP. START prevede ca fiecare țară să reducă, până în 2018, la 1.550 numărul focoaselor mobilizate, adică imediat utilizabile. Subiectul unor noi reduceri de arsenal nuclear nu apare în raportul Pentagonului asupra reuniunii miniștrilor Apărării american Chuck Hagel și rus Serghei Șoigu, vineri, în cadrul reuniunii "2+2", la Washington.
„Niet-ul” rusesc șiopțiunea unilaterală a Washingtonului
Dincolo de opoziția exprimată de Moscova față de programul apărării americane antirachetă, "având în vedere doctrina militară rusă, care conține prevederi privind modernizarea militară, este foarte improbabil ca Guvernul rus să vrea să coboare substanțial sub nivelurile prevăzute în Tratatul START", a declarat pentru AFP Celeste Wallander, încărcinată cu dosarul Rusia în cadrul Pentagonului până anul trecut. Moscova se bazează mai mult pe arma nucleară, tocmai din cauza "incertitudinii ruse față de China și slăbiciunii relative a forțelor sale convenționale", apreciază Wallander, în prezent profesoară la American University. Perspectivele unei dezarmări negociate sunt cu atât mai slabe, cu cât Moscova "nu crede pur și simplu în intențiile afișate de către Statele Unite", "o problemă mai veche", apreciază Robert Norris, din cadrul Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS). În fața unui "niet" rus, rămâne opțiunea unei reduceri unilaterale a arsanului american, o posibilitate sugerată de Barack Obama la Berlin.
Ea ar putea să scutească cheltuieli în cadrul unui buget aflat sub tensiune. Pentagonul prevede să aloce 215 miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, întreținerii și modernizării arsenalului său, un total "subestimat și inabordabil", potrivit unui raport al unor experți CSIS.
În paralel, Pentagonul se confruntă cu tăieri automate în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru aceeași perioadă. Reducerea arsenalului american la 1.000 de focoase ar permite economisirea a aproximativ 39 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului, potrivit unui studiu realizat de către Arms Control Association.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
