Datoria Germaniei către Romånia, descoperită în urma unei cercetări făcute de doctorul în economie Radu Golban, suscită tot mai multe dezbateri în Bundestag (camera superioară a Parlamentului german – n.r). Întreaga poveste a datoriilor se învårte undeva în jurul sumei de 1,126 miliarde de mărci ale Reich-ului german (circa 4,2 miliarde euro), dar există ipoteze conform cărora suma reală ar fi cuprinsă între 18,8 și 99 miliarde de euro. Agenția de știri Hotnews scrie că interesat de rezolvarea aceastei probleme este și Partidul Stångii (Die Linke), care ar fi depus, în 2 septembrie, o „mică cerere“ de clarificare a problemei către Bundestag.
Datoria Germaniei către România, descoperită în urma unei cercetări făcute de doctorul în economie Radu Golban, suscită tot mai multe dezbateri în Bundestag (Camera superioară a parlamentului german – n.r). Întreaga poveste a datoriilor se învârte undeva în jurul sumei de 1,126 miliarde de mărci ale Reich-ului german (circa 4,2 miliarde de euro), dar există ipoteze conform cărora suma reală ar fi cuprinsă între 18,8 și 99 miliarde de euro. Agenția de știri Hotnews scrie că interesat de rezolvarea acestei probleme este și Partidul Stângii (Die Linke), care ar fi depus, în 2 septembrie, o „mică cerere“ de clarificare a problemei către Bundestag. Cererea poartă titlul de „Posibilele responsabilități financiare ale Bundesrepublik Deutschland față de România în urma tratatului de clearing din 1939“. Tratatul la care se face referire a fost semnat la 23 martie 1939, între Reich-ul nazist și Regatul României. Documentul prevedea „livrarea reciprocă de produse agrare, industriale, ca și de materii prime“. „Cu toate declarațiile de intenție stipulate în articolul 1 al Tratatului, n-ar fi fost nici pe departe realizată o echilibrare a schimburilor economice reciproce, fapt datorat priorităților economiei germane de război.“ La o întrebare anterioară a deputatei Ulla Jepke (Die Linke), Bundestagul german ar fi răspuns, în 16 august 2010 (17/2775), că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pretențiile reciproce au fost soldate în mod curent și soldurile au fost evidențiate „fără a se avea în vedere fundamentele lor de drept“. Din punctul de vedere al Germaniei, România ar fi renunțat, prin Tratatul de pace de la Paris din 10 februarie 1947, „la toate pretențiile față de Germania și cetățenii germani, de pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial“. Din punctul de vedere al petiționarilor, „clauza de renunțare (art. 28) din Tratatul de la Paris se referea la pretențiile existente la data de 8 mai 1945, cu excepția celor care derivă din tratatele încheiate înainte de 1 septembrie 1939“, mai scrie sursa citată.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
