Penalii PNL Dobrițoiu și Silaghi adoptă tactica victimizării politice în fața problemelor din justiție

După ce au fost pe cai mari în fruntea unor ministere strategice cu multă putere și bani precum cel al Apărării și cel al Transporturilor, foștii miniștrii liberali aduși în fața justiției pentru fapte de corupție și abuz în funcții încep să se ascundă după cea mai convenabilă scuză, cum că sunt doar niște victime politice. Dovezile procurorilor DNA sunt tot mai clare în cazul foștilor demnitari Corneliu Dobrițoiu, precum și în cel al lui Ovidiu Silaghi. Chiar și premierul Ponta spunea recent că îi este frică să mai nominalizeze oameni pentru diferite portofolii din cauza faptului că „li se vor face dosare“. Poate dacă „cel mai cinstit guvern de după Revoluție“ nu ar avea în componență atât de mulți prezumtivi infractori, acest lucru nu s-ar mai întâmpla. Problema este una de fond și de resursă umană de proastă calitate și coruptă, în niciun caz al organelor de justiție care încep să prindă curaj și să-și facă într-adevăr treabă. Rolul influenței politice în justiție a scăzut în ultimii ani iar aceste semne sunt consemnate și în rapoartele Bruxelles-ului care monitorizează atent situația corupției la nivel înalt din România. Numai că unii resimt această normalizare a situației drept un semn de rău augur pentru business-urilor din spatele funcțiilor politice. Acesta este și cazul lui Corneliu Dobrițoiu care a declarat, ieri, la ieșirea de la DNA, că cercetarea în dosarul său privind abuzul în serviciu pentru atribuirea unui apartament în centrul Bucureștilor și apoi cumpărarea sa la un preț subevaluat a fost începută atunci când a apărut informația pe surse că ar putea prelua Ministerul Apărării, probabil pentru a-i bloca accesul, precizând că „acum e clar că liberalii sunt dușmanii neamului“. „Ca om, ce pot să cred, când nu s-a mai întrebat din 2009 până în 2013 despre caz, iar toată avalanșa s-a declanșat în urma unei informații pe surse că liberalii iau Ministerul Apărării, și de acolo all the hell…. Nu vreau să emit niciun fel de ipoteze, viața le demonstrează pe toate, încet. Probabil că cineva a dorit să blocheze accesul meu la minister, să nu apară alte probleme ce puteau deranja nu numai imaginea unor oameni care au trecut pe acolo. (…) Acum e clar: liberalii sunt dușmanii neamului și trebuie lipiți de perete ca o muscă“, a mai spus Dobrițoiu.

Fostul ministrul al Apărării, învinuit și pentru falsul pretinsei „case de vacanță“

Generalul Corneliu Dobrițoiu a fost citat ieri la DNA pentru ca procurorii să ducă la îndeplinire o altă etapă a anchetei penale, respectiv aducerea la cunoștința învinuitului a unei noi acuzații față de care a fost începută urmărirea penală. În cazul lui Dobrițoiu, cercetat deja pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, anchetatorii au adăugat și infracțiunea de fals. Aceasta se referă, potrivit unor surse judiciare, la un act notarial, pe care generalul l-a semnat în anul 2005 și care atesta că nu deține o locuință.“Declarația notarială dată la 08.06.2005 de către Dobrițoiu Corneliu nu corespunde realității, deoarece, la momentul respectiv, acesta deținea împreună cu soția sa, o locuință proprietate personală“, au arătat procurorii, în rezoluția de începere a urmăririi penale. Corneliu Dobrițoiu a închiriat și ulterior a cumpărat, în anul 2006, o locuință de serviciu de la Ministerul Apărării Naționale, „cu încălcarea prevederilor legale, făcând uz de declarații false care au fost de natură să îi inducă în eroare pe membrii comisiei de vânzare“ au arătat anchetatorii în rezoluția de începere a urmăririi penale. La data când Dobrițoiu a semnat contractul de vânzare cumpărare prin care locuința a trecut în proprietatea sa, contractul de închiriere pentru aceasta era expirat „nefiind astfel îndeplinită condiția existenței unui contract de închiriere valid la momentul vânzării“. El a cumpărat o locuință de 115 mp în centrul Capitalei, la un preț subvenționat de MApN de numai 26.000 de euro, pe care ulterior a vândut-o la prețul pieței, de cinci ori mai mare. „Susțin procurorii că aș fi plănuit din 1999 închirierea, cumpărarea apartamentului de serviciu, la preț subevaluat. Am făcut raport pentru locuință de serviciu la fel ca toată lumea, iar eu nici măcar nu știam în ce stadiu erau lucrările atunci. Acum sunt acuzat și de fals intelectual“, a spus ieri Dobrițoiu, la ieșirea din sediul DNA. De la începutul scandalului, el a negat vehement că ar fi declarat în fals că nu deține o altă locuință, spunând că vila din comuna Găneasa, la 30 de kilometri din București, nu este locuință ci „o casă de vacanță“ Potrivit avocatului său, Gheorghiță Mateuț, cercetarea procurorilor în cazul fostului ministru al apărării a fost finalizată, urmând ca săptămâna viitoare, toți inculpații să studieze materialul de urmărire penală. Din acel moment urmează ca procurorii să termine de redactat rechizitoriul care va fi înaintat instanței de judecată.

Armata a pierdut 1,2 milioane de lei, diferența dintre prețul real și cel „preferențial“

Dacă Dobrițoiu și alți generali ai armatei române au beneficiat în mod ilegal de locuință de serviciu, cel care le-a acordat este generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui. Ieri au fost citați la DNA pentru extinderea oficială a cercetărilor și alți beneficiari de locuințe de serviciu, generalul Francisc Radici, fostul adjunct al șefului Direcției de Informații a Armatei, sigura femeie general Floarea ?ê?£erban, și foștii consilieri prezidențiali Sergiu Medar și Gheorghe Rotaru. În rezoluția de începere a urmăririi penale se arată că există date și indicii temeinice că, în calitate de șef al Direcției domenii și infrastructură din Ministerul Apărării Naționale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preț subvenționat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcții de conducere din MApN (la data faptelor). „Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau, la data apariției legii, locuințe de serviciu aparținând Ministerului Apărării Naționale, le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care, titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat“, au explicat procurorii. În acest caz,  Ministerului Apărării Naționale ar fi fost prejudiciat cu 1,2 milioane de lei.

Vendetă politică și urmăriri ca-n filme cu „neo-Securitatea“

Evident, problema de fond nu este prezumtiva, încă, hoție pe care Dobrițoiu, un personaj extrem de bogat care și-a făcut averea chipurile din leafa de funcționar al statului român, ci o vendetă politică a adversarilor politici în frunte cu Traian Băsescu. Chiar dacă unii sunt în opoziție acum iar Traian Băsescu nu are prerogative asupra justiției. Dar e mai ușor să te victimizezi cum că ți se înscenează politic un dosar, și nu că ai abuzat de poziția ta pentru a cumpăra bunuri subevaluate. Sau poate și ei sunt victime politice alături de Dobrițoiu, cel care a trecut la haina militară la „tagma gulerelor albe“ din politică. Dobrițoiu a reluat încă o dată tema potrivit căreia este totodată și victima filajelor serviciilor specializate. Inițial, acesta declara că, după ce a văzut pe unele posturi de televiziune o fotografie cu soția lui în balconul de la bucătăria locuinței, și-a dat seama că aceasta a fost făcută de militarii structurilor de profil din armată. Asta cu toate că paparazii l-au pozat de mai multe ori pe acesta în diverse ipostaze, inclusiv când își aștepta mașina de serviciu în fața unui restaurant al său pe unde se abonaseră mai-marii MApN-ului. Tema „urmării de către Securitate“ a fost reluată și ieri când Dobrițoiu a afirmat că a nu a vorbit cu ceilalți inculpați din dosar, întrucât îi sunt ascultate telefoanele mobile. „Telefoanele noastre sunt stație de emisie-recepție, nu se vorbește. Cei care ne monitorizează spre binele nostru al tuturor pot să confirme că nu am vorbit cu dumnealor“, a precizat Dobrițoiu. Tema „poliției politice“  rămâne astfel cea mai „redutabilă“ armă pentru astfel de prezumtivi penali și continuă să rămână un laitmotiv pe buzele tuturor oamenilor politici certați cu legea. ?ê?£i nu sunt puțini.

Băsescu, din nou capul răutăților pentru toate furăciunile lor

Același centru al tuturor relelor care li se întâmplă – Traian Băsescu – a fost ales și de către fostul ministru al Transpor­turilor, Ovidiu Silaghi. El s-a declarat luni nevinovat de acuzații de corupție care i se aduc potrivit cărora ar fi primit mită de la omul de afaceri Nelu Iordache pentru a-i înlesni acestuia o serie de afaceri. El adaugă că este convins că în timp se va dovedi că este „întrutotul nevinovat și că aceasta a fost o manevră politică a lui Traian Băsescu“. De asemenea, Silaghi arată că referatul DNA privind sesizarea Camerei Deputaților în vederea avizului necesar urmăririi sale penale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență „se bazează pe o denunțare a unui individ care, în încercarea de a-și salva situația, aruncă vinovații pe alte persoane“. El susține că DNA i-a oferit președintelui Băsescu „motivul perfect“ pentru a nu-l numi în funcția de ministru al Transporturilor. „Tot în seria coincidențelor se încadrează și discursul președintelui Traian Băsescu din 22 iulie 2013 în care explică faptul că nu dorește să mă numească la conducerea Ministerului Transporturilor. Doar că în acel discurs nu găsise încă motivul pentru a nu mă numi, iar acum DNA i-a oferit «motivul perfect». Situația este asemănătoare cu alte cazuri similare din trecut (Atanasiu, Păcuraru și altii)“, a precizat Silaghi. Pe aceeași poziția s-a plasat și premier Victor Ponta care a spus că începe să se simtă vinocat pentru că după ce face anumite propuneri, oamenilor respectivi li se „descoperă“ ceva, afirmând că probabil că președintele știa din moment ce nu l-a numit (pe Silaghi – n.r.). Indirect, acesta a intervenit și el în actul de justiție spunând că președintele Traian Băsescu poate „să facă orice joc, oricât de jos“ în privința unei noi propuneri pentru Ministerul Transporturilor și a adăugat că Ovidiu Silaghi și-a dovedit odată nevinovăția anul trecut.

Dragoș Stănculescu
Mihai Niculescu