– Aflate în pragul falimentului, uzinele componente ale industriei de apărare din cadrul -Romarm- au devenit tentante, dar nu pentru potenţialul industrial, ci pentru cel imobiliar – -Băieţii deştepţi- din preajma premierului Tăriceanu pregătesc un -tun- care să umfle conturile clientelei – Astfel, AVAS va propune Guvernului să aprobe stingerea, prin conversie în acţiuni, a creanţelor bugetare asupra companiei Romarm, titluri care ulterior vor fi transferate instituţiei în vederea privatizării- – Prin Ordonanţa 128, emisă în decembrie 2006, este prevăzută ştergerea tuturor datoriilor înregistrate pe cele peste 10.500 de pagini ale site-ului Ministerului Finanţelor, valoarea totală a acestor datorii fiind estimată la peste 450.000 de miliarde de lei, partea Romarm fiind de peste 4.000 de miliarde de lei- – În opinia deputatului Dan Mocănescu, ţinta reală a deciziei de ştergere a acestor datorii o constituie terenurile pe care sunt amplasate uzinele, acestea urmând a fi trecute în patrimoniul şi administrarea Consiliilor Judeţene.
Aflate în pragul falimentului, după ce, în -epoca de aur- au fost printre -florile- industriei autohtone, uzinele componente ale industriei de apărare din cadrul -Romarm- au devenit tentante, dar nu pentru potenţialul industrial, ci pentru cel imobiliar, -băieţii deştepţi- şi peneliştii din preajma premierului Tăriceanu pregătind un -tun- care să pulverizeze toată această structură industrială, dar care să umfle, semnificativ, conturile clientelei.
Aparent, ultimul anunţ venit din curtea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie aflată sub oblăduirea penelistului Teodor Atanasiu, pare, pe cât de inocent şi rutinier, pe atât de plin de bunăvoinţă faţă de soarta unui sector industrial aflat, în cea mai mare parte, în moarte clinică. -Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va propune Guvernului să aprobe stingerea, prin conversie în acţiuni, a creanţelor bugetare asupra companiei Romarm, titluri care, ulterior, vor fi transferate instituţiei în vederea privatizării-, sună comunicatul AVAS care mai precizează că, -totodată, vor fi convertite în acţiuni şi datoriile Romarm către statul român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, reprezentând sumele plătite băncilor pentru împrumuturile companiei-. Mai pe româneşte, ajuns în fruntea bucatelor, fostul administrator al uzinei de armament din Cugir, penelistul Teodor Atanasiu, îl roagă pe şeful său de partid şi Guvern, Tăriceanu, să şteargă toate datoriile înregistrate de către compania Romarm, companie al cărei director economic şi director general a fost un alt -geniu financiar-, penelistul ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Adică, după ce au făcut prăpăd managerial şi au folosit uzinele de armament din curtea Romarm pe post de trambuline politice sau de altă natură, conducătorii acestora vor fi absolviţi de orice datorie. Asta, în condiţiile în care, pentru sume ridicole, un simplu pălmaş contribuabil care nu a reuşit să-şi plătească factura la lumină este debranşat cu promtitudine de vigilenţii de la electricitate.
Istorie decembristă
Ideea de a şterge în totalitate şi dintr-un condei, toate datoriile înregistrate de mulţimea agenţilor economici naţionali, păstorite, în destule cazuri, de o armată de -manageri- cu pretenţii şi ifose de genii neînţelese, a clocit de mult în mintea guvernanţilor, din aceste -frământări- născându-se, la sfârşitul anului trecut, Ordonanţa 128. -Ordonanţa cu pricina se referă la ştergerea tuturor datoriilor înregistrate pe cele peste 10.500 de pagini ale site-ul Ministerului Finanţelor, valoarea totală a acestor datorii fiind estimată la peste 450.000 miliarde lei-, a afirmat Dan Mocănescu, deputat şi ex-lider al Federaţiei Sindicatelor din Industria de Armament, care a precizat că, -din toată această datorie enormă care reprezintă de cinci ori suma necesară majorării pensiilor, partea Romarm, care a fost introdusă ulterior în Ordonanţă, reprezintă peste 4000 de miliarde lei-. Numai că, în opinia deputatului Mocănescu, ţinta reală a deciziei de ştergere a acestor datorii o constituie terenurile pe care sunt amplasate uzinele, acestea urmând a fi trecute în patrimoniul şi administrarea Consiliilor Judeţene care abia aşteptă să se implice în -vaste proiecte imobiliare- după urma cărora, -toată lumea să prospere-. -La uzina -Carfil-, de exemplu, ale căror utilaje se susţine că vor fi mutate, discutăm de un teren de 14 hectare, amplasat într-o zonă favorabilă a Braşovului, unde cel mai mic preţ pentru un metru pătrat de teren este în jur de 200 de euro-, a exemplificat deputatul Mocănescu, acesta întărindu-şi argumentaţia şi cu situaţiile asemănătoare ale uzinelor de profil din Tohani, Sadu sau Plopeni, locaţii tentante, în egală măsură, atât pentru jucătorii de pe piaţa imobiliară şi pentru viitorii administratori ai uzinelor iertate de datorii, şefii Consiilor Judeţene care, fatalitate, sunt penelistul Căncescu, pentru uzinele Carfil şi Tohani, pesedistul Călinoiu, pentru uzina Sadu, conservatorul Anghel, pentru uzina Plopeni sau liberalul Dumitrel, pentru uzina Cugir. Toţi, numai -muc şi sfârc-, aceşti -băieţi deştepţi- ai -tătucului cu papion-, Tăriceanu!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















