Octavian Goga a ramas in memoria romanilor in principal ca om de litere, poetul redesteptarii, cum il numise Vasile Goldis. Personalitatea sa a fost insa mult mai complexa. Ziarist, dramaturg, profesor universitar, Goga a dedicat mult timp si energie unei pasiuni de o viata – politica. Reusind sa fie ministru in ambele guverne Averescu din anii *20 si chiar prim-ministru timp de mai bine de o luna la sfarsitul anului 1937 si inceputul lui 1938, activitatea politica a poetului Octavian Goga a fost si este indelung contestata. Motivul? Asocierea cu Liga Apararii National-Crestine a profesorului A. C. Cuza, de extrema dreapta.
Inceputurile unui mare poet
Octavian Goga s-a nascut pe 20 martie 1880 la Rasinari, o comuna situata in vecinatatea Sibiului. Locul acesta de o frumusete aparte a ramas mereu in sufletul sau oricat de departe s-ar fi aflat.
**M-am nascut la poale de munte, unde in mod organic am avut intotdeauna tendinta sa ma urc pe creste si de-acolo, din varful Cindrelului, sa vad cele doua aspecte ale aceluiasi popor, soarta a vrut deci sa iau de la inceput contact cu realitatea, gasindu-ma pe coloana vertebrala a romanismului**. Astfel descria Goga locul nasterii sale, satul pe care l-a vazut mereu ca **o insula de salvare senina si onesta**.
Un nationalist la Budapesta
In 1890, se inscrie la la liceul unguresc din Sibiu, transferandu-se apoi in 1899 la liceul romanesc de la Brasov. A debutat cu poezia **Atunci si acum**, aparuta in Tribuna si semnata **Tavi**, in 1897. Si-a continuat studiile la Facultatea de Litere si Filosofie de la Universitatea din Budapesta. Putem aprecia ca aici i s-a nascut puternicul sentiment nationalist care il va ghida mai tarziu.
**Am dus de la inceput fermentul revoltei si al spiritului romanesc. Am dat lupte mari si agitate impotriva colegilor mai pasivi in fata regimului. Eu aveam in constiinta mea tot arsenalul luptei de rasa si scriam pe atunci la <Tribuna> articole politice**, scria Goga in **Pagini noi**.
La 1 iulie 1902 apare la Budapesta primul numar al revistei **Luceafarul**, editata de Goga in colaborare cu Alexadru Ciurea, Octavian Taslauanu. In 1906, va infiinta revista **Tara noastra**. Aceasta este perioada in care apar poeziile consacrate ale lui Goga, in **Luceafarul** aparand poeziile **Plugarii**, **Rugaciune**, **Dascalul**, **Clacasii**.
Ziarist incomod pentru autoritatile de la Budapesta
Activitatea sa publicistica i-a adus numeroase procese. Goga a fost de mai multe ori intemnitat la Budapesta si Szeghedin. Curtea cu juri din Cluj-Napoca dezbatea in februarie 1911 patru procese de presa ale lui Octavian Goga. In 1912 a fost din nou intemnitat la Szeghedin pentru ca scrisese despre **asupririle clasei feudale din Ungaria**. Din cauza numeroaselor represiuni judiciare si politice la care este supus, se va stabili definitiv in Romania in 1914.
Impreuna cu Vasile Lucaciu, alt fruntas al Partidului National Roman, va demisiona din Comitetul Executiv al partidului, militand pentru unirea Transilvaniei cu Tara Mama.
In 1918, Goga pleaca la Londra si Paris, initiind alaturi de alti intelectuali o miscare in favoarea Romaniei. A fost vicepresedintele Consiliului National al Unitatii Romane, infiintat in septembrie 1918 la Paris, al carui presedinte era Take Ionescu.
Ministru al Romaniei Mari
In martie 1920, paraseste definitiv PNR, aderand la proaspat-infiintatul Partid al Poporului, al carui lider, generalul Averescu, se bucura inca de o imensa popularitate in randul populatiei dupa razboi. Sustinator fervent al unirii Transilvaniei cu Romania, Goga aprecia in momentul despartirii de PNR ca declaratia de la Alba Iulia consfintea existenta unui **stat federativ si nu national**. Ca membru al Partidului Poporului, a fost mai intai ministru al cultelor – martie 1920 – decembrie 1921, si apoi ministru de interne – martie 1926 – iunie 1927.
Poezia trece pe planul secund, in timp ce politica il acapareaza cu totul. Numele sau este asociat cu publicatia **Tara noastra**, unde isi expune pe larg opiniile politice.
In 1928, devine vicepresedintele Partidului Poporului, un partid aflat deja in deriva.
Un partid pentru tarani
Octavian Goga formeaza in aprilie 1932 Partidul National Agrar. Manifestul partidului se adresa mai ales taranilor, patura cea mai importanta a Romaniei, care trebuia sa constituie prioritatea, dar si suportul noului partid. **Partidul National Agrar, constient de menirea sa, se leaga sa indeplineasca o reforma radicala a sufletului Romaniei bolnave. Partidul National Agrar vede in ideea monarhica garantia cea mai temeinica a existentei noastre de stat national-.
-Ne vom stradui sa aparam si sa intarim in orice imprejurare proprietatea agricola, pentru a face temelia sanatoasa si neclintita a economiei noastre nationale. Ne angajam sa ducem la indeplinire o reducere a impozitelor actuale prea urcate, scazandu-le in aceeasi masura in care au scazut si castigurile muncii productive. Printr-o politica vamala chibzuita, punand capat ocrotirii exagerate acordate unor industrii parazitare, vom face sa se ieftineasca toate marfurile de care are nevoie taranimea, statornicind un echilibru mai drept intre pretul produselor fabricate si pretul produselor agricole. Vom insanatosi finantele sleite ale Romaniei, nu prin imprumuturi, ci priveghiata a banului public**.
Formularile cuprinse in manifestul-program erau generale si propagandistice. Programul nu cuprindea insa proiecte concrete. De altfel, dupa 1935, ele aveau sa fie inlocuite cu altele cu caracter pronuntat nationalist.
**Romania a romanilor**
Putem aprecia fara teama de a gresi ca ideea centrala a gandirii politice a lui Octavian Goga a fost cea nationala. Goga a receptat ideile nationale din perspectiva satului romanesc, cel atat de important in poeziile sale, dar si in programele politice. Pentru Goga, pericolul minoritatilor nationale din Romania era legat de actiunea de acaparare economica.
**Navala strainilor determina schimbarea radicala a raporturilor de proprietate in favoarea lor. Salvarea romanilor in propria lor tara nu e pornire de xenofobie, ci un gest de aparare. Eu nu sunt antisemit, pentru ca antisemitismul este o postura de ura religioasa si de ura de rasa si nu m-am gasit niciodata in aceasta atitudine**, sustinea Goga intr-o conferinta sustinuta la Cluj, in 1923. El lansa lozinca **Romania a romanilor**.
Goga sustinea necesitatea formarii unui regim autoritar. **Numai un program totalitar care sa inchege intreg organismul national intr-o singura tabara poate sa fie garantia pentru existenta noastra de stat**, scria Goga.
Apusul regimului democratic
In toamna lui 1937, dupa patru ani de guvernare liberala, Romania se pregatea de alegeri. Situatia politica interna era destul de complicata. Miscarea de dreapta – legionarii si Partidul National Crestin – era in ascensiune.
Dupa ce presedintele PNT, Ion Mihalache, preda mandatul incredintat de rege, nereusind sa formeze un guvern in conditiile suveranului, Gheorghe Tatarascu va forma un guvern de alegeri. Electoratul parea complet debusolat in fata unor carteluri electorale nefiresti. PNL incheiase un cartel electoral cu Partidul German si Frontul Romanesc, iar pe 25 noiembrie 1937, Iuliu Maniu, Gheorghe Bratianu si Corneliu Zelea Codreanu au incheiat un pact de neagresiune in vederea alegerilor. Partidul National Agrar a fuzionat in 1935 cu L.A.N.C., constituindu-se Partidul National Crestin. Caracterul campaniei electorale din 1937 a P.N.C., asa cum rezulta din manifestul electoral, a fost pronuntat antisemit.
Rezultate imprevizibile
Rezultatele alegerilor au fost publicate in -Monitorul Oficial- pe 30 decembrie 1937. PNL obtinuse 35,42% din voturi, PNT 20,40%, Partidul Totul pentru Tara 15,58%, iar Partidul National Crestin 9,15%. Pentru prima data in istoria constitutionala a Romaniei, nici un partid nu castigase alegerile. Intrucat nici un partid nu intrunise 40% din voturi, nu putea forma guvernul. Alegerile au consacrat avansul semnificativ al dreptei, care a obtinut prin cele doua partide, Partidul National Crestin si Partidul Totul pentru Tara, aproximativ un sfert din optiunile electoratului. Situatia creata ii convenea regelui Carol al II-lea care avea o posibilitati largi de manevra. El l-a insarcinat cu formarea guvernului pe Octavian Goga, liderul PNC, clasat al patrulea in alegeri.
**Este guvernul meu**
Noul guvern a depus juramantul pe 28 decembrie. Ministere-cheie cum sunt Internele, Justitia sau Externele erau detinute de persoane care nu faceau parte din PNC. Armand Calinescu, inca membru PNT, a fost desemnat ministru de interne, Istrate Micescu, proaspat membru PNC, ministru de externe, iar Ion Antonescu, ministrul apararii nationale.
**Este guvernul meu si trebuie sa aiba aprobarea mea. In ziua cand nu as fi multumit de felul cum guverneaza, voi cere o schimbare**, declara regele Carol al II-lea presei. Guvernul Goga a fost apreciat negativ de toti politicienii. Maniu sustinea ca guvernul PNC este **o sfidare la adresa natiunii**, in timp ce Garda de Fier in vedea ca pe **un act ostil impotriva legionarilor**.
Primele masuri antisemite
Intre primele masuri ale guvernului Goga se numara suprimarea cotidienelor **Adevarul**, **Dimineata** si **Lupta**.
Pe 22 ianuarie 1938, executivul a adoptat decretul-lege pentru revizuirea cetateniei acordate evreilor. In 30 de zile, primarii comunelor trebuiau sa elaboreze o situatie a evreilor inscrisi in registrele de nationalitate ale comunei, urmand ca, dupa alte 20 de zile, acestia da aduca acte doveditoare pentru obtinerea cetateniei romane. Din cauza ca la scurt timp guvernul a fost inlocuit, masura nu s-a mai aplicat. In cadrul ultimei audiente a lui Goga la rege in calitate de prim-ministru, suveranul i-a spus ca se impune un guvern de uniune nationala in vederea alegerilor programate pentru inceputul lunii martie. Intelegand mesajul, Goga a demisionat.
Peste orice ramane poezia
**Imi pare rau ca n-am slujit Tara cum as fi vrut sa cred ca as fi putut – cu credinta si cu hotarare. Am trait in vremea prostilor – a stapanit mediocratia sub un rege tranzactionist in chestiuni de morala, timid si fara orizont in problemele de stat. Ce va fi de Tara in valtoarea care vine nu stiu – dar cred in puterile sufletesti ale neamului**, scria Goga in perioada calatoriei la Viena din primavara 1938.
Nu a mai apucat sa vada care va fi viitorului neamului, intrucat a murit pe 7 mai, fiind ingropat cu funeralii nationale la cimitirul Bellu de unde va fi dus in cripta Castelului de la Ciucea.
**Si totusi, pe cel care parasise literatura ea l-a urmarit, dintr-o iubire care nu putea sa moara. Si ceea ce nu era in adevar viu in el era aceasta obsesie a cuvantului nobil, a comparatiei plastice. Imbatranit politiceste in neizbanda ce i se putea profetiza, el ispraveste tanar in suflet prin toate mijloacele acestei minuni care, peste orice ramane poezia**, scria Nicolae Iorga in volumul **Oameni care au fost**.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
