
În vreme ce politicienii fug ca dracu de tămâie de inspectorii ANI care le verifică averile, incompatibilitățile și conflictele de interese, românii de rând ar putea fi obligați, începând cu 2014, să-și declare în detaliu averile la Fisc, în cazul în care inspectorii consideră că aceștia câștigă mai mult decât arată nivelul impozitelor plătite.
Inițial, proiectul Ministerului de Finanțe îi viza doar pe cei peste 300 de milionari în euro pe care Fiscul îi are în baza de date. Ulterior, guvernul Ponta a extins proiectul, astfel încât de anul viitor toți românii ar putea fi obligați să depună anual o declarație cu toate veniturile, cheltuielile, dar și bunurile pe care le au. Persoanele fizice care sunt supuse verificării situației fiscale personale trebuie să completeze o declarație de patrimoniu și să o depună la Fisc.
Inițial, Finanțele au elaborat acest proiect de act normativ în scopul verificării situației veniturilor declarate de persoanele fizice cu venituri mari, pe care Fiscul le vânează de ceva vreme. Totuși, articolul 109 din Codul de Procedură Fiscală, cel referitor la verificarea persoanelor fizice, nu face vreo diferență între contribuabili din punctul de vedere al veniturilor declarate sau al impozitelor plătite. Așadar, până la noi lămuriri, există posibilitatea ca Fiscul să pretindă completarea acestei declarații de către oricine ar putea fi în situația să dețină bunurile menționate anterior, bunuri care se regăsesc în multe gospodării românești.
Ce trebuie să declarăm la Fisc
Ministerul Finanțelor a publicat luni pe site-ul propriu un proiect de Ordin privind stabilirea modelului declarației de patrimoniu și de venituri pentru precum și a elementelor de patrimoniu și de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale. Sunt vizate, în principiu, toate persoanele fizice. În referatul de aprobare semnat de secretarul de stat Dan Manolescu se arată că există „obligația persoanei fizice supusă verificării situației fiscale personale de a depune o declarație de patrimoniu și de venituri, care se depune la solicitarea organului fiscal. Termenul de depunere al acestei declarații este de 60 de zile, în situația în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare fiscală, sau în termen de 15 zile dacă solicitarea are loc în timpul verificării situației fiscale personale“. Ce trebuie să declare persoana fizică, la solicitarea organului fiscal: a) bunuri imobile: terenuri, clădiri și alte bunuri imobile; b) bunuri mobile: mijloace de transport (terestre/navale/aeriene) înmatriculate/înregistrate, bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, antichități, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare de achiziție însumată depășește 15.000 lei, animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiții/curse, a căror valoare însumată depășește 15.000 lei; c) active financiare: conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire, plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate; d) alte bunuri, titluri și/sau dețineri a căror valoare individuală depășește 10.000 lei; e) polițe de asigurare, cu excepția asigurărilor de răspundere civilă auto; f) cheltuieli: cheltuieli personale, cheltuieli cu persoanele aflate în întreținere; g) datorii. Aceste elemente de patrimoniu se declară pe fiecare categorie indiferent de locul situării, în țară sau în străinătate. ?óÔé¼?¿Declarația cuprinde și următoarele elemente de venituri: a) venituri realizate pentru care se aplică regimul de reținere la sursă a impozitului; b) venituri realizate care nu sunt impozabile; ?óÔé¼?¿Potrivit Codului de procedura fiscala, Fiscul are dreptul de a controla dacă o persoana are venituri nedeclarate printr-o verificare fiscala prealabila documentara a situației fiscale personale. Orice venituri a căror sursa nu a fost identificata se vor impozita cu o cota de 16% aplicata asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor si metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului si al accesoriilor.?óÔé¼?¿Diferența se considera semnificativă dacă intre veniturile estimate calculate in baza situației fiscale personale si veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit este o diferență mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 lei?óÔé¼?¿OG nr. 8/2013 modifica si articolul 109^2 din Codul de procedura fiscala, care stabilește în momentul de fata locul desfășurării verificărilor fiscale. In noua forma, acest articol va conține informații si despre durata verificărilor fiscale, element care pana acum nu era stabilit prin norme legale.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Mai exact, conform noilor reguli introduse in Codul de procedura fiscala de la 1 februarie, verificarea fiscala nu poate dura mai mult de 6 luni.?óÔé¼?¿Singura excepție de la aceasta prevedere este cazul in care, in cadrul verificării fiscale, sunt necesare si informații din străinătate. In aceasta situație, durata verificărilor poate ajunge la maxim 12 luni.?óÔé¼?¿
Mihaela Dobrescu?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















