Aeroporturile din România au nevoie, în următorii zece ani, de cel puțin 200-300 de milioane de euro pentru investiții în piste noi, terminale și infrastructură, a declarat, joi, președintele Asociației Aeroporturilor din România (AAR), David Ciceo.
"La nivel de țară este o nevoie importantă de investiții, având în vedere că majoritatea pistelor sunt vechi. Estimăm că pentru dezvoltarea aeroporturilor în următorii zece ani este nevoie de cel puțin 200-300 milioane de euro pentru piste, terminale, infrastructură", a afirmat la o conferință de specialitate David Ciceo, care ocupă și funcția de director al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.
El a menționat că la Aeroportul de la Cluj-Napoca pe 26 octombrie va fi inaugurată o nouă pistă, investiție de aproape 40 de milioane de euro, susținută de Consiliul Județean și care va duce la creșterea traficului de pe aeroport cu 5% pe an.
În ceea ce privește evoluția numărului de pasageri în acest an, președintele AAR a arătat că în primele șase luni traficul de pe aeroporturile din România s-a redus ușor, estimând pentru întregul an "măcar o stagnare".
"Traficul a scăzut în primele șase luni ale anului cu 2-3%, dar suntem oprimiști că va trece și criza. Ne bucurăm că Aeroportul Henri Coandă are o creștere importantă a traficului, cel din Cluj, de asemenea, cel din Târgu Mureș. Sunt aeroporturi care cresc, dar în următorii ani ne așteptăm la o creștere și datorită dezvoltării investițiilor străine. CJ Cluj, de exemplu, a avut un program de succes cu parcurile industriale, iar investitorii străini au contribuit la dezvoltarea traficului. În semestrul doi este un trafic mai mare, iar pentru tot anul sperăm măcar să nu fie scădere. Multe companii aeriene au probleme în această perioadă, dar suntem optimiști", a adăugat reprezentantul AAR.
Anul trecut traficul din cele 16 aeroporturi din România a totalizat 10 milioane de pasageri.
Pentru aeroportul din Cluj-Napoca, Ciceo estimează pentru acest an un trafic de peste un milion de pasageri, acesta fiind cel mai important din țară, după București. Sunt multe însă aeroporturi unde traficul este extrem de redus și unde există un număr foarte scăzut de curse aeriene.
"Traficul redus (din anumite aeroporturi din România, n.r.) este problemă de potențial economic, de competiție, este din cauza crizei. Dezvoltarea unui zbor regulat presupune un efort foarte mare din partea unei companii aeriene, un risc foarte mare, dar după cum spuneam un aeroport, chiar dacă nu are zboruri regulate, poate să aibă un rol pentru comunitatea respectivă, din punct de vedere al zborurilor turistice, zboruri de afaceri, de urgență. Aceste aeroporturi supraviețuiesc cu un sprijin din partea Consiliului Județean respectiv", a adăugat Ciceo.
Chiar dacă unele dintre aeroporturi aproape că nu au activitate, șeful AAR consideră că în România nu este o densitate mare de aeroporturi, menționând că fiecare dintre acestea are rolul lui, iar acestea vor performa mai bine pe măsură ce se vor dezvolta turismul și aviația generală.
Pe de altă parte, Aleodor Frâncu, director general ROMATSA a apreciat că România are o densitate foarte mare de aeroporturi, menționând că în prezent este foarte greu să fie realizate noi investiții de acest gen.
"Este greu și din cauza costurilor, dar și din cauza condițiilor pe care trebuie să le îndeplinești. Trebuie să fie fericiți cei care au aceste infrastructuri, Consiliile Județene mai ales", a spus Frâncu.
În opinia sa, un aeroport nu trebuie privit ca un business singular, ci ca pe un element care produce efecte pe orizontală, în întreaga comunitate.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
