Interceptarea telefoanelor, avizata si de judecator, si de procuror

Puterea s-a umplut ieri de penibil in Camera Deputatilor. In timp ce in plen, la dezbaterile asupra Codului de procedura penala se vota ca judecatorul sa autorizeze interceptarea si ascultarea telefoanelor, in Comisia de aparare, intrunita in sedinta extraordinara, se opta pentru autorizatia data de procuror, in cadrul proiectului Legii sigurantei nationale. Mai mult, daca in Codul de procedura penala s-a stablit ca autorizarea interceptarii telefoanelor sa se faca pe o perioada de cel mult patru luni, in Legea sigurantei nationale, deputatii din comisie au prevazut un alt termen: sase luni, cu posibilitatea prelungirii autorizatiei de doua ori cate trei luni. Guvernul Nastase a fost cel care a provocat aceasta anomalie, ambele initiative apartinandu-i de drept, mai ales ca de la adoptarea Codului de procedura penala in sedinta de guvern, in 2002, trecusera cateva luni in care se putea prevedea in Legea sigurantei nationale, aparuta in 2003, acelasi lucru pe tema interceptarilor. Deputatii din Comisia de aparare au revenit insa asupra votului de dimineata, acordand astfel dreptul judecatorului, si nu procurorului, sa autorizeze interceptarile telefonice. Potrivit deputatului PNL Ovidiu Draganescu, votul initial din comisie s-a datorat si presiunii reprezentantilor serviciilor secrete, care au motivat ca interventia instantelor in autorizarea interceptarilor ar putea fi o piedica in calea misiunii lor. Reprezentantii puterii au mers chiar mai departe, la dezbaterile asupra Codului de procedura, respingand un amendament al opozitiei, care prevedea ca agentii constatatori sa fie chemati in instanta. Deputatul PSD Ion Neagu a explicat faptul ca amendamentul ar fi obligat angajatii SRI, SIE, SPP si MI sa incalce secretul profesional.