Europa, cu fața spre țigani

De cåteva luni, măsurile abuzive de expediere a țiganilor din Franța a constituit un subiect foarte aprins pe agenda priorităților europene. După lungi discuții despre cine poartă vina – țarile de origine, sau cele de „adopție“- Consiliul Europei a adoptat miercuri seară documentul intitulat „Declarația de la Strasbourg“, text care prevede demersuri clare vizånd ameliorarea situației celor aproximativ 12 milioane de romi din Europa. Ca primă măsură, inițiatorii acestui text au găsit de cuviință ca una dintre primele măsuri să fie formarea a peste 400 de mediatori și circa 100 de juriști care vor avea rolul de a facilita incluziunea socio-economică a țiganilor în societățile europene. „Acesta va fi mijlocul care va permite romilor să facă legătura cu societatea civilă“, a apreciat secretarul general al Consiliului, Thorbjoern Jagland, care a convocat o „reuniune la nivel înalt“ asupra acestui subiect. Prezentă la reuniune, comisarul pentru Justiție al Uniunii Europene (UE), Viviane Reding, a spus că țiganii „vor fi una dintre prioritățile președinției ungare a Uniunii, în primul semestru al lui 2011“. „Vor avea loc mai multe reuniuni ministeriale și o mare conferință. Vrem o dinamică în creștere, pentru a-i scoate pe romi din situația în care se află“, a completat Reding. Bineînțeles, Franța s-a arătat din nou, prin vocea ministrului Pierre Lellouche, pentru „naționalizarea“ acestei probleme, opinånd că țările de tranzit nu ar trebui să aibă nicio responsabilitate fără însă a ține cont din nou de caracterul nomad al acestei etnii care nu se poate obișnui cu „sedentarizarea“. „Nu trebuie să te dezbari (de romi) în țările-gazdă (…). Libera circulație nu este libera instalare“, a declarat Lellouche după ce Romånia și-a exprimat o „rezervă de interpretare“ a documentului.