Dosarele X: A dispărut și scrisoarea originală privind transferul licenței de exploatare la Roșia Montană

După dispariția contractului original cu Bechtel, a mai dispărut un document extrem de important. Fostul președinte al ANRM în 1997-2000, Mihail Ianăș, a susținut, miercuri, la Comisia Roșia Montană, că scrisoarea în original prin care fostul ministru al Industriilor Radu Berceanu a solicitat transferul licenței de explorare de la Minvest Deva către Gabriel Resources ar fi dispărut.
"Doamna care a urmat după mine, Stratulat, mi-a spus următorul lucru, eu nu pot să îl verific, că a dispărut această scrisoare în original și nu se mai găsește decât în copie, la cineva care a făcut controlul. Control a venit de la prim-ministru, Curtea de Conturi, Poliția Economică și diverse parchete. (…) Cineva a luat scrisoarea originală", a arătat Mihail Ianăș.
Acesta a precizat că respectivele controale ale unor instituții ale statului au fost făcute, câte trei-patru pe an, în perioada guvernării Năstase.
Ianăș a arătat că înainte de acordarea licenței nu a avut nicio discuție cu fostul ministru al Industriilor, Radu Berceanu, ci cu secretarul de stat Stăiculescu.
"Mi-a venit o scrisoare de la minister fără semnătura ministrului pentru transfer și i-am dat-o înapoi, semnată de directorul general al Direcției Miniere de la momentul respectiv și contrasemnată, s-ar putea, de secretarul de stat. Am solicitat, chiar prin scrisoare, să fie semnată de ministrul Industriilor și mi-a venit scrisoarea semnată de ministrul Industriilor, chiar cu ștampilă", a arătat el.
Afirmațiile fostului șef al ANRM l-au făcut pe președintele comisiei, Darius Vâlcov, să exclame: "O scrisoare pierdută".
"Scrisoare pierdută. Caragiale a fost român", a replicat Mihail Ianăș.
Întrebat de un membru al comisiei dacă această scrisoare este semnată indescifrabil, așa cum a susținut în fața comisiei ministrul Dan ?ê?£ova, fostul director a răspuns negativ. Președintele Comisiei Roșia Montană, Darius Vâlcov (PSD), a afirmat, la finalul ședinței, că aceste informații vor trebui să ajungă la toate instituțiile statului.
"Am fost cu toții prezenți și am văzut ce afirmații, din punctul meu de vedere, a făcut Mihail Ianăș și aceste informații trebuie să ajungă la toate instituțiile statului. În momentul în care spui, ca fost președinte al ANRM, că s-a plecat pe o asociere ilegală cerută de ministrul de resort, în momentul acela cred că, dacă toți ne facem în continuare că nu vedem și nu auzim, cu toții avem o problemă", a spus Vâlcov.
Întrebat cât de mult vor influența aceste noi informații decizia pe care o va lua comisia, social-democratul a răspuns: "În momentul în care am intrat în această comisie credeam că sunt probleme doar de natura mediului, de patrimoniu cultural sau referitoare la partea socio-economică. De fapt, ne-am dat seama cu toții că sunt foarte multe probleme de natură juridică, la modul în care această asociere a pornit între statul român sau reprezentantul statului român, Minvest, și firma canadiană".

”Fals grosolan” al fostului director al Institutului Geologic Român

Directorul general al Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea, a declarat că proiectul Roșia Montană "nu este în avantajul statului român", el precizând parlamentarilor din Comisia specială că avizul favorabil dat de fostul director general "este un fals grosolan".
Ștefan Marincea a criticat proiectul de la Roșia Montană, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile și respectului față de mediu, nici "valorificarea complexă" și nici "directiva deșeurilor periculoase".
Marincea a fost întrebat de către președintele Comisiei Roșia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.
"E un fals grosolan, e o situație penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat", a precizat Marincea.
Ștefan Marincea a declarat că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmații ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.
"Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului și pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmații din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi și fisuri sub acel uriaș bazin de decantare", a explicat Marincea.
El le-a spus parlamentarilor din Comisia specială privind Roșia Montană că președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale "nu este corect informat" și că prin procedeul ales de companie "toate celelalte elemente se vor pierde în șlamul cianurat".
"Deci prin cianurare nu se pot recupera decât o parte din aur și o parte din argint", a precizat Marincea.
El a arătat că nu poți, ca român, să fii de acord pentru optimizarea profitului cu existența unor costuri post mediu uriașe.
Ștefan Marincea a mai spus că modul de prezentare a analizelor de către companie "este viciat" și că această companie a trișat diluând conținuturile prin probare neselectivă.
"Susțin cu argumente științifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize", a mai spus directorul general al Institutului Geologic Român care a pledat pentru o lege a serviciului geologic.
"S-a vorbit de absența faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărți ale companiei sunt burdușite de falii. Am freatic și falii, nu pot să pun deșeuri periculoase", le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este "de nota cinci" și că ar trebui modificat substanțial și adaptat la practicile europene.
"În cazul acestui proiect din cauza amplorii extraordinare și a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian pentru a menține în stare de îngheț un lac cu cianuri abandonat, cheltuiește anual un miliard de dolari canadieni până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriți de serviciile geologice din țările nordice, din Ungaria și din Franța care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning", a precizat Marincea.
Directorul general al Institutului Geologic din România le-a vorbit parlamentarilor din comisie și despre efectele de mediu în cazul în care o pasăre ar trece într-o vară secetoasă pe deasupra bazinului cianurat.
"Am auzit de o istorie frumoasă că nu va cădea niciodată pasărea dacă trece pe deasupra bazinului cianurat. Hai să fim serioși, în cazul în care avem o vară secetoasă oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari și la emisii masive de acid ciarhidric pe care compania nu le-a luat în considerare", a apreciat Ștefan Marincea.

Mihaela Dobrescu