În prag de alegeri pentru Parlamentul European, partidele anunţă alianţe şi fuziuni electorale. Pe de o parte, PD şi PLD vor să pună în practică un proiect unional agreat de preşedintele Traian Băsescu. Între timp, PNL, PNŢCD şi AP urmăresc constituirea unui pol de centru-dreapta menit să ajute electoratul să distingă mai bine ideologia fiecărei formaţiuni. Demersurile, deşi distincte, nu fac decat să agraveze confuzia ideologică de pe scena politică. Asta în condiţiile în care ambele forţe urmăresc unificarea forţelor de centru-dreapta.
Totul a început cu anunţurile liderilor PD şi PLD. Preşedintele executiv al PLD, Gheorghe Flutur, a declarat că va începe construcţia dreptei populare după alegerile europarlamentare din această toamnă. Fostul liberal a spus că -o parte din electoratul liberal a venit cu noi. O parte, care a mai rămas cu PNL, sunt convins că se simte trădată şi va veni la adevăratul partid liberal, lucru care ne va face să pornim, după euroalegeri, proiectul de construcţie a dreptei în Romania, împreună cu PD-. Semnul de întrebare este legat de felul în care cele două formaţiuni vor colabora: pol sau fuziune.
Preşedintele CRN al PLD, Valeriu Stoica, a spus că discuţiile privind formarea polului de centru-dreapta s-ar putea prelungi, dacă partidul nu va obţine scorul scontat la europarlamentare.
Cat despre democraţi, aceştia spun şi ei că, în situaţia în care PLD nu va avea rezultate mulţumitoare în alegeri, nu este posibilă decat o fuziune prin absorbţie, în urma căreia preşedintelui PLD, Theodor Stolojan, să îi revină funcţia de preşedinte executiv al PD. Surse liberal-democrate au spus că cele două partide ar trebui să se alieze în -Uniunea Populară PD-PLD-. Liberal-democraţii susţin că în fruntea Uniunii vor fi Emil Boc şi Theodor Stolojan şi că în protocolul de colaborare al Uniunii va fi prevăzută o candidatură comună la alegerile locale de anul viitor, precum şi la cele parlamentare.
Între -legitimitate şi impostură-
De partea cealaltă, polul de centru-dreapta realizat prin alianţa dintre PNL-PNŢCD-AP promite acelaşi lucru: concentrarea forţelor de centru-dreapta din Romania înaintea alegerilor, în vederea clarificării doctrinare.
Cele trei formaţiuni, reprezentate de Călin Popescu Tăriceanu, Marian Petre Miluţ şi Emil Constantinescu, se angajează să promoveze principiile liberale-creştin-democrate şi să elimine starea de confuzie ideologică din politica romanească (!?). Între timp, confuzia se adanceşte, tocmai prin constituirea unui pol de centru-dreapta în condiţiile în care acest demers a fost anunţat iniţial de Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica, odată cu lansarea platformei pentru unificarea forţelor de centru-dreapta, constituită ulterior în PLD. De atunci, platformiştii – aceiaşi care militau pentru fuziunea PNL-PD – au continuat demersurile, avand acum ca obiectiv uniunea dintre PLD şi PD.
Polul de centru-dreapta indică diferenţele faţă de uniunea PD-PLD: -ţine de legitimitate şi impostură-, ne-a declarat liderul AP, fostul şef de stat Emil Constantinescu. Acesta a explicat că singura variantă pentru ca această diferenţă să fie percepută în spaţiul public ar fi reabilitarea ideologică a fiecărei formaţiuni politice. Mai exact, fiecare partid să îşi precizeze public ideologia, ca electoratul să îl poată identifica pe scena politică. În acest sens, a continuat Constantinescu, PNL, PNŢCD şi AP urmăresc semnarea, la Timişoara, a unei platforme a dreptei unite din Romania, pe baza căreia se vor pune bazele colaborării dintre cele trei – o fuziune PNL-AP şi un parteneriat PNL-PNŢCD.
Pîrvulescu: Diferenţa este legată de Traian Băsescu
Diferenţa dintre polul de centru-dreapta PNL-PNŢCD-AP şi uniunea PD-PLD ţine doar de poziţia lor faţă de Traian Băsescu, a susţinut preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu. Analistul ne-a declarat că reacţia celor două forţe faţă de şeful statului, fie că este critică sau de susţinere, reprezintă singurul element de distincţie între cei doi poli, în condiţiile în care nu există niciun alt element ideologic comun. -Nu că nu pot coopera liberalii cu creştin-democraţii, dar nu există niciun segment ideologic asemănător între cele două. (…) Demersul este legat de alegerile europene, prin crearea impresiei publice a unei coeziuni de dreapta-, a explicat Pîrvulescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
