Jandarmeria se laudă cu „faptele de vitejie” ale Trupelor de Securitate

Travestită în instituție modernă și eficientă, Jandarmeria Română se comportă exact ca o damă de moravuri „lejere“ care, după ce s-a măritat, devine, brusc, o doamnă respectabilă, care face tot posibilul să-și ascundă cele mai „fierbinți“ episoade ale propriului trecut. O „doamnă“ hârșâită care, trecută „și prin ciur și prin dârmon“, după cum se spune în popor, își pune poalele în cap și începe să se laude cu acel trecut, ori de câte ori are impresia că găsește vreun naiv care ar putea să o și  creadă. Iar în cazul Jandarmeriei nostre democratice, trecutul  „jenant“ pe care ea ar dori să-l facă uitat constă în faptul că este „moștenitoarea“ directă a Trupelor de Securitate. Dar, chiar și acum, în democrația noastră slută și scălâmbă, când CNSAS scoate la iveală șerpărie „turnătorilor“, această veritabilă „Coană Mare“ a forțelor noastre de ordine își dă în petic și se laudă cu acel trecut odios.

Lupta cu „dușmanul de clasă“

Până de curând, pagina de „Istoric“, a sait-ului oficial al Inspectoratului Județean de Jandarmi Vâlcea includea și un pasaj în care instituția cu pricina se lăuda cu trecutul său „glorios“ din vremea în care se războia cu rezistența anti-comunistă: „După război Legiunea de Jandarmi Vâlcea, concomitent cu desfășurarea celorlalte activități polițienești a trecut la depistarea și confiscarea armamentului clandestin din mediul rural rămas din timpul războiului sau provenit din înarmări subversive. De asemenea a asigurat ordinea și liniștea pe timpul reformei agrare, la acțiunea de colectare a cerealelor pentru hrana populației din regiunile lovite de secetă din județ, combaterea speculei și depistarea transportului de bunuri cu scop de speculă pe cale ferată, constituirea de baraje pentru împiedicarea deplasării populației din regiunile bântuite de secetă, asigurarea alegerilor din 1946. Jandarmeria Vâlcea prin sectoarele și posturile din subordine au desfășurat o amplă activitate informativă pentru a cunoaște la timp actele și manifestațiile ce puneau în pericol ordinea și liniștea publică în mediul rural. S-a acționat pentru depistarea și lichidarea unor organizații subversive teroriste ca banda Ivan Ilie –Vâlcea.“
Ca întotdeauna, istorie este, de fapt, cu mult mai complicată decât pare la prima vedere. După cum vedem, Jandarmeria Vâlcea din zilele noastre se laudă cu teroarea instaurată odată cu venirea la putere a regimului comunist, adus direct de tancurile sovietice. Dar, după doar câțiva ani, când vechea  Jandarmerie a fost desființată, prin Ordinul nr.10052/23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I, locul ei a fost luat de Trupele de Securitate. ?ê?£i tot atunci, efectivele de jandarmi și centrele de instrucție ale Jandarmeriei au fost trecute la Comandamentul Trupelor de Securitate. În plus, fosta Jandarmerie rurală a fost pusă în subordinea Direcției Generale a Miliției. Așadar, marile „vitejii“ cu care s-a lăudat, până de curând Jandarmeria Vâlcea au avut drept țintă, mai ales grupurile de rezistență anti-comuniste care au acționat în această parte a țării. Dar, în același timp, a asigurat „ordinea și liniștea în timpul reformei agrare, la acțiunea de colectare a cerealelor pentru hrana populației din regiunile lovite de secetă.“ Iatr după cum bine știm, „liniștea“ adusă atunci de regimul comunist a umplut pușcăriile cu zeci și sute de mii de deținuți politici.
Încă de la înființarea ei, Securitatea vâlceană l-a avut, ca prim comandant, pe maiorul Nicolae Filip. Iar începând din anul 1956, pe maiorul Tudor Diaconu. Iar în acea perioadă, Trupele de Securitate din Vâlcea au dus un război dur, pe viață și pe moarte, în anul 1949, cu grupul cunoscut drept „Partizanii de la Arnota“. Iar între 1952-1953, cu grupul vâlcenilor implicați în „procesul parașutiștilor“. Tot securiștii vâlceni au luat parte și la reprimarea mișcării de rezistență a unor clerici, dar și a lichidării taberei de la Govora a Asociației „Rugul aprins al Maicii Domnului“. Acțiuni represive care s-au adăugat celor de „lichidare a cuiburilor de trădători și sabotori“ proveniți din fostele partide istorice.
Prezența acestor „laude de sine“ pe care și prezente pe sait-ul oficial al Jandarmeriei Vâlcea a adus după sine o serie de proteste vehemente ale Asociați Foștilor Deținuți Politici (AFDPR) și alte asociații vâlcene, cărora li s-a alăturat și filialele locale ale PNȚCD și PDL, care au transmis, ieri, un protest adresat Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) pentru a scoate de pe site-ul instituției acele pasaje odioase. Din partea AFDPR dr. Samoil Teleki a declarat pentru agenția Agerpres: „Este deloc onorabil să citești paginile de vitejie ale Jandarmeriei vâlcene prin care se laudă cu implementarea colectivizării forțate, cu liniștea și ordinea din preajma alegerilor fraudate din 1946. Iar cireașa de pe tort este lauda cu prinderea «bandei teroriste din munți», de fapt lichidarea unui grup de rezistență anticomunistă. Îi rugăm pe cei de la Jandarmeria vâlceană să scoată din istoric aceste capitole care nu sunt deloc onorabile pentru o instituție de altfel onorabilă. Este dramatic ca tânăra generație să citească asemenea date crude pentru românii care au trăit acele momente. Este drept că, aparent, această a și fost respectată. Astfel că acum, pagina „Istoric“ a Jandarmeriei Vâlcea nu mai poate poate fi deschisă și apare ca fiind „în lucru“.

Securiștii din fruntea Jandarmeriei

Pagina oficială a Jandarmeriei Române, conține și ea, o pagină dedicată „Istoricului“ instituției. O pagină care trece cu vederea perioada în care actuala Jandarmerie se numea Trupele de Securitate. În schimb, acolo, există, și acum ceea ce se numește „Galeria comandanților“, unde alături de chipurile celor care au condus Jandarmeria încă din cea de a doua jumătate a sec. XIX apar și portretele celor care au comandat Trupele de Securitate, din cei mai cumpliți ani ai regimului comunist: generalul Ieremia Popescu, comandant al Trupelor de Securitate între 1949 și 1954, generalul Stelian Staicu – comandant între 1954 și 1956) și Ioan Șerb – comandant între 1956 și 1964. Ei sunt cei care, în vremea regimului Dej, au instaurat teroarea vânătorii de anti-comuniști, indiferent dacă a fost vorba despre grupuri da partizani, mai mult sau mai puțin organizați, ori doar despre niște amărâți care au înfundat pușcăriile comuniste doar pentru un banc politic, ori pentru cine știe ce vorbă aruncată la supărare. Ei bine, Jandarmeria Română se mândrește cu fiecare dintre acești foști comandanți, cărora le afișează portretele pa saitul oficial, dar se ferește ca dracul de tămâie să le descrie și activitatea.

Vasile Surcel