CNSAS tulbură apele în Biserica Ortodoxă Română, după alegerea noului Patriarh IPS Daniel. Consiliul şi-a restabilit priorităţile şi a trecut la cercetarea dosarelor de la Securitate ale preoţilor. A găsit până acum documente pentru opt prelaţi cu funcţii de responsabilitate, pe care membrii CNSAS i-au chemat la audieri înainte de a da un verdict. Printre aceştia, la câţiva situaţia este clară, la alţii chiar dezastruoasă, a precizat membrul Colegiului Mircea Dinescu. Cât despre Patriarh, dosarul său de la Securitate este de negăsit. Potrivit unor surse din CNSAS, după verdictele date celor câţiva prelaţi, interesul instituţiei pentru deconspirarea preoţilor va scădea brusc.
După ce Colegiul Electoral Bisericesc a ales cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – pe IPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) s-a grăbit să analizeze urmele trecutului comunist al înalţilor prelaţi. Încă de la decesul lui Teoctist, CNSAS şi-a restabilit priorităţile şi a trecut la cercetarea dosarelor de la Securitate ale preoţilor. Rezultatul: CNSAS are în vizor opt prelaţi cu funcţii de responsabilitate, pe care i-a chemat la audieri înainte de a da un verdict. Dacă aceştia vor refuza să discute cu membrii Colegiului, CNSAS le va analiza trecutul doar pe baza documentelor de la Securitate. Apoi, CNSAS se va linişti, ne-au declarat surse din Colegiu. Cât despre noul patriarh, dosarul său este de negăsit.
Ceremonia solemnă de învestire a noului patriarh, la care vor participa reprezentanţii bisericilor ortodoxe surori, va avea loc cel mai probabil pe 30 septembrie. Până atunci, CNSAS se va mai linişti în privinţa deconspirării înalţilor prelaţi, devenită brusc o prioritate pentru instituţie. Potrivit unor surse din Colegiu, după şedinţa de ieri, când erau aşteptate verdicte de poliţie politică pentru câţiva prelaţi cu funcţii de responsabilitate, lucrurile vor evolua mai domol. Asta pentru că membrii Colegiului şi-au reproşat unii altora interesul stârnit brusc pentru trecutul comunist al înalţilor prelaţi şi au hotărât să dea verdicte pentru cei opt preoţi ale căror dosare au fost găsite în arhive. Dacă aceştia nu se vor prezenta la audieri în următoarele zece zile, Colegiul îşi va justifica verdictele doar pe baza documentelor de la Securitate. -La câţiva sunt lucrurile foarte clare, la unii chiar foarte dramatice-, a declarat membrul Colegiului Mircea Dinescu, de pe treptele instituţiei. Cât despre noul patriarh al BOR, IPS Daniel, Dinescu a fost categoric: -La patriarh nu avem nimic, deşi a stat zece ani în străinătate-.
Deconspirarea preoţilor, cerută de lege
Printre categoriile de persoane cercetate de CNSAS se numără şi -ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate-, după cum se arată la litera -ţ-, articolul 2, din legea de funcţionare a CNSAS. Aceasta este prevederea legală după care se ascund membrii Colegiului pentru deconspirarea înalţilor prelaţi ai BOR.
Până atunci, însă, CNSAS ar trebui să îşi rezolve problemele de ordin procedural: să caute prin arhivele preluate de la Securitate documente legate de trecutul din perioada comunistă a înalţilor preluaţi şi să îi audieze cu privire la dovezile descoperite. Dintre episcopii şi arhiepiscopii care au fost chemaţi în ultimele săptămâni la audieri, numai arhiepiscopul de Alba, Andrei Andreicuţ, s-a prezentat la o discuţie cu membrii Colegiului.
În aceste condiţii, CNSAS s-ar putea -îngropa- în prelungirea dezbaterilor asupra acestei categorii de persoane, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul politicienilor.
Mai apare, însă, un alt inconvenient: dosarele de la Securitate ale unor înalţi prelaţi s-ar putea afla printre cele arse pe 23 decembrie 1989. În aceste condiţii, singura dovadă pe care o are CNSAS pentru a stabili o eventuală colaborare se bazează pe notele informative găsite în dosarele celor urmăriţi, şi ei oameni ai Bisericii. Asta în condiţiile în care toate dosarele Bisericii au fost desecretizate printr-o decizie a CSAT, fapt ce a determinat apariţia unor confesiuni publice din partea unor ierarhi ai BOR.
IPS Daniel, hirotonisit în 1987
Noul Patriarh al BOR, IPS Daniel a studiat teologia în străinătate şi a fost hirotonisit preot abia în 1987, după ce a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel. Născut în Timiş cu numele de botez Dan-Ilie, IPS Daniel a urmat, pe rând, cursurile Institutul Teologic Universitar din Sibiu, apoi la cel din Bucureşti şi Strasbourg. Şi-a continuat studiile în Germania, din 1980 fiind lector la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elveţia şi profesor asociat la Geneva şi Fribourg (Elveţia).
În viaţa monahală a intrat abia în 1987, la Mănăstirea Sihăstria, devenind apoi consilier patriarhal. Din iulie 1990, IPS Daniel a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
IPS Mitropolit Daniel este reprezentant al Comisiei Sinodale Naţionale pentru Educaţia Religioasă (Bucureşti), preşedinte al Comisiei Teologice şi Liturgice a Sinodului BOR, membru al Comitetului Executiv şi Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Geneva, 1991-1998), membru al Prezidiului şi Comitetului Central al Conferinţei Bisericilor Europene (din 1990). Noul patriarh este reprezentant al curentului modernist (ecumenist), contestat de partea -tradiţionalistă- a bisericii tocmai pentru deschiderea sa către dialogul interreligios.
-Înţelepciune, loialitate şi credinţă-
Acestea au fost urările pe care i le-au trasmis primii oameni din stat noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. -Ani îndelungaţi şi împliniri ca întâistătător al creştinilor ortodocşi din România!-, i-a urat preşedintele Traian Băsescu lui IPS Daniel, arătându-şi speranţa că acesta îşi va dedica înţelepciunea şi experienţa slujirii valorilor credinţei şi călăuzirii Bisericii Ortodoxe Române într-o societate modernă şi europeană.
În acelaşi timp, premierul Călin Popescu Tăriceanu a punctat rolul de reper moral pe care îl are patriarhul într-o societate care indică Biserica drept instituţia în care are cea mai mare încredere.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
