Iliescu isi ascunde derapajele nationaliste dand vina pe presa

Dupa ce luni, la o lansare de carte la malul marii, Ion Iliescu isi revarsase din nou tezele nationaliste legate de straini, in general, si de occidentali, in special (-occidentalii… au o pozitie paternalista, aroganta, scortoasa, imperiala fata de periferia Europei-), ieri, presedintele si-a adunat gandurile, explicand ca nu a criticat Occidentul, fiind gresit inteles de presa. Seful statului i-a certat pe ziaristii prezenti la eveniment, pe care i-a invinovatit ca i-au scos spusele din context si ca nu au inteles -nuantele- cugetarilor prezidentiale. Nu este prima oara cand Ion Iliescu acuza presa ca-l interpreteaza abuziv. Incepand de la momentul Focsani, cand reprosase ziaristilor ca nu l-au inteles atunci cand a spus ca -este un moft chestia asta cu sfanta proprietate privata care sta la baza statului-, Ion Iliescu a persistat sa practice acest joc in doua etape, in care o defulare nationalista de-a presedintelui este urmata de identificarea vinovatilor in randurile presei.

Ziaristii nu au prins -nuantele- gandirii prezidentiale

Presedintele a declarat ieri ca ziaristii care i-au publicat teoriile referitoare la atitudinea vestului Europei fata de Romania nu au prins nuanta declaratiilor, nascandu-se astfel ideea ca -Iliescu ataca iar Occidentul-. Seful statului a spus ca aprecierile sale au fost scoase din context si a subliniat ca, de fapt, el s-a referit la perioada in care Vestul era departe de zona noastra, in conditiile date de istoria mai mult sau mai putin indepartata. -Asta trebuie sa fie peiorativ la adresa Occidentului?-, s-a intrebat retoric Iliescu, mentionand ca -apoi s-au intors lucrurile, asta mai ales cu revolutia industriala, precedata de Renastere, care a saltat Occidentul-. Iliescu a amintit ca, dupa revolutia industriala, Occidentul a ajuns in centrul dezvoltarii economice, astfel ca toate fostele mari civilizatii au ramas in urma. -In loc sa prinda nuanta aceasta care este fireasca, este in sensul istoriei (ziaristii scriu ca, n.n.) Iliescu ataca Occidentul si de unde pana unde acest lucru?!…-, i-a dojenit presedintele pe jurnalistii prezenti la Neptun cu ocazia trilateralei Romania-Bulgaria-Turcia.

Recidivist

Aprecierile iliesciene despre relatiile recente dintre Occident si Romania nu sunt surprinzatoare. Ele se inscriu intr-un lung sir de declaratii -geopolitice- incendiare si controversate care arata un presedinte tributar gandirii nationalist-comuniste, gandire care poate fi redusa, in fond, la o simpla lozinca: -Nimeni nu se amesteca in treburile noastre interne, nimeni nu vine sa ne dea noua lectii-. Acest tipar mental se aplica tuturor declaratiilor iliesciene, incepand cu cele facute la Foscani, acum doi ani (cand Ion Iliescu acuzase Banca Mondiala ca a venit sa ne dicteze inchiderea combinatelor zootehnice), si incheind cu cele recente, cand presedintele ii reprosase explicit ambasadorului SUA, Michael Guest, ca nu trebuie -sa ne dea noua lectii in materie de lupta impotriva coruptiei-. Toate aceste rabufniri ale unei gandiri captive in tiparele unei ideologii antedecembriste au fost urmate de reveniri, de explicatii si de nelipsitele reprosuri aduse presei.

Si Pascu stie ce este aroganta occidentala

Ministrul apararii, pesedistul Ioan Mircea Pascu, tinde sa-i dea dreptate fostului sau sef de partid. Prezent ieri la conferinta PSD, Pascu a explicat ca a cunoscut si el aroganta occidentala in intalnirile pe care le-a avut cu oficiali NATO si UE: -Pot sa va spun ca am intalnit tot felul de oameni: si oameni care reprezentau mari puteri, dar care erau dispusi sa asculte argumente, am intalnit si altii care nu erau chiar asa de mari puteri si nu voiau sa asculte nimic, li se parea ca stiu totul. Am intalnit de toate felurile. Eu nu ma pot referi la experienta personala a domnului presedinte-. Ministrul apararii crede ca aroganta occidentala -exista peste tot-. El a dat drept exemplu declaratiile facute de presedintele francez Jacques Chirac la adresa administratiei de la Bucuresti dupa ce Romania si-a afirmat optiunea proamericana in cazul conflictului anti-Saddam: -Pe 17 februarie una din aceste declaratii a fost facuta publica si a facut cariera-. Daca ministrul apararii – un iliescian recunoscut printre pesedisti – a riscat sa-l sustina pe Ion Iliescu, Ministerul de Externe nu s-a aventurat sa faca nici o apreciere.

Paternalisti, aroganti, scortosi, imperialisti…

Ion Iliescu se plange ca a fost interpretat abuziv si ca declaratiile sale au fost scoase din context. Iata contextul in care presedintele s-a lansat in aprecieri la adresa celor numiti cu termenul generic de -occidentali-: la mare, o lansare de carte, presedintele ia cuvantul, vorbeste despre produsul literar si, brusc, o coteste: -In dialogul meu cu occidentalii le si spun ca uneori au o pozitie din asta paternalista, aroganta, scortoasa, imperiala fata de periferia Europei care am fost si le spun ca atunci cand ei au avut sansa istorica sa intre in era Renasterii si a apoi sa se lanseze in marea aventura istorica a societatii industriale, noi inca ne aflam sub dominatii straine. Toata aceasta parte de Europa am avut nesansa istorica sa ne aflam la aceasta confluenta a intereselor marilor puteri: Imperiul Otoman, Austro-Ungar si apoi Imperiul Rus. Doar daca privim istoria… Azi m-am vazut cu ambasadorul Australiei si ma intreba in legatura cu aprecierea americanilor despre vechea Europa si noua Europa si am spus: <Dar ce inseamna vechea Europa si noua Europa?>. Zic: <Adevarata veche Europa e aici unde suntem noi. Noi nu suntem noua Europa, noi suntem vechea Europa. Denumirea de Europa s-a nascut aci, in zona civilizatiei mediteraneene, la care a fost inclusa si zona Marii Negre care i-a apartinut. Europa veche de azi, deci Europa Occidentala, s-a nascut mult mai tarziu, cand se dezvolta civilizatia mediteraneana cu toate componentele ei, egipteana, greaca, romana si asa mai departe, in Europa Occidentala era barbarie, traiau in paduri in conditii de inapoiere istorica. Pe ei i-a propulsat mai ales civilizatia industriala, economia de piata capitalista, care le-a dat un anumit avans>. Zice: <Da*, dar asta e aprecierea americanilor>. Zic: <Voi, americanii, ce postura au ca sa judece vechiul si noul, cand ei exista ca stat de 200 si ceva de ani?! Vechea si noua Europa e o chestiune foarte relativa…>-.