Înalta Curte de Casație și Justiție a discutat luni cererea Agenției Naționale de Incompatibilitate de schimbare a termenului la care se va analiza admisibilitatea recursului în dosarul lui Iohannis, respectiv data la care s-ar putea decide fie ca recursul este nefondat și ca ramâne soluția de anulare a raportului de incompatibilitate, fie că acesta se judeca pe fond.
ANI a cerut instanței supreme, în 22 octombrie, să ia în discuție mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, nu la două zile dupa, respectiv în 18 noiembrie.
Președintele Înaltei Curți de Casație si Justiție (ICCJ), Livia Stanciu, a declarat, vineri, că în procese similare cu cel de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidențiale din partea ACL, judecata a fost suspendată până la soluționarea, pe 4 noiembrie, a unei excepții de neconstituționalitate.
Ea a explicat că, deși în această cauză nu a fost invocată excepția de neconstituționalitate, orice secție a ICCJ trebuie să asigure o jurisprudență unitară, pentru că aceasta este preluată de judecătorii de la toate instanțele din țară.
„Tot de la colegi am înțeles ca în alte cauze cu obiect similar a fost invocată la CCR excepția de neconstituționalitate parcă a textului articolului 87 alineatul 1 litera f din Legea 161/2003, text de lege care vizează exact incompatibilitatea despre care se discută în această cauză, a dosarului Iohannis. Tot de la colegi am înțeles ca această excepție de neconstituționalitate are termen la CCR pe data de 4 noiembrie, iar Instanța supremă în cauze identice, cu obiect identic, înainte de a se cunoaște ca domnul Iohannis, care este parte în acest dosar, reprezenta candidatul formațiunii politice pentru Președinția României, în acele cauze instanța supremă a suspendat judecata pentru a trimite la CCR dosarul să se pronunțe pe acea excepție de neconstituționalitate. Sigur, este decizia colegilor mei. Eu nu știu dacă vor aștepta răspunsul de la CCR sau nu”, a afirmat Livia Stanciu.
Stanciu a explicat că, în general, admiterea de către CCR a unei excepții determină revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă aceasta este pronuntata inainte de raspunsul instantei constitutionale.
„Dacă el, pentru cauza aceasta, are sau nu are vreo anumită eficiență, pentru că, sigur, ca judecător – și aici nu vreau să intru pe judecata colegilor noștri – dacă într-adevar acest text de lege are incidența pe cauza respectivă și în varianta în care CCR admite excepția de neconstituționalitate, o pronunțare a unei hotărâri înainte de acea dată poate să determine ca ulterior hotărârea aceea să fie revizuită. Atunci, pronunțăm o hotărâre care oricum va fi revizuită ulterior. (…) Nu mă pot pronunța și nu mă pot substitui”, a arătat ea.
Referitor la posibilitatea ca acest dosar să se finalizeze după alegerile prezidențiale, Livia Stanciu a făcut trimitere la cele trei ipoteze de la art.493 alineatele 5-7 din Codul de procedură civilă.
„Acolo sunt prevăzute trei ipoteze, nu mă pot pronunța eu în locul colegilor noștri. Sunt trei ipoteze care permit trei soluții distincte pe care le pot lua colegii judecători in faza admisibilității în principiu. Nu le pot explicita eu, pentru că se poate interpreta că în mod indirect președintele ICCJ, arătând aceste variante de soluții, ar exercita în mod direct, și avem și unii oameni care nu sunt întotdeauna de bună credință, de aceea mă abțin să fac astfel de precizări”, a spus aceasta.
Aliniatele la care a făcut referire președinta ÎCCJ sunt
(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.
(6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor. În soluţionarea recursului instanţa va ţine seama de punctele de vedere ale părţilor formulate potrivit alin. (4).
(7) În cazul în care recursul nu poate fi soluţionat potrivit alin. (5) sau (6), completul va pronunţa, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.
Întrebată ce se va întâmpla dacă Iohannis câștiga alegerile, Stanciu a subliniat că, deși știe răspunsul, BEC-ul este cel care trebuie să îl dea.
„La chestiunea asta întrebați-i pe cei care sunt la BEC, nu vreau eu să mă pronunț. Știu ce răspuns ar trebui să vă dau, dar cel mai bine întrebați-i întotdeauna pe cei care se ocupă efectiv. Avem acolo și colegi judecători care fac parte, avem și reprezentanți ai partidelor politice”, a afirmat Livia Stanciu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
