In urma valului de critici venit atat dinspre tarile vecine, cat si dinspre institutiile europene, parlamentul de la Budapesta a adoptat luni dupa-amiaza, cu 195 de voturi pentru si 173 impotriva, varianta amendata a Legii statutului maghiarilor din tarile vecine, care permite, in esenta, Ungariei sa incheie acorduri bilaterale separate cu state limitrofe, la solicitarea acestora, pentru a asigura etnicilor maghiari de pe teritoriul lor asistenta in privinta invatamantului si a culturii, dupa cum transmite MTI. Doua dintre cele mai mari contestatare ale legii in cauza, Romania si Slovacia, continua sa ridice obiectii la amendamentele adoptate la Budapesta pe motiv ca nu sunt suficiente pentru racordarea actului normativ la standardele europene.
Amendamente necesare, dar nu suficiente…
Unul dintre principalele amendamente adoptate luni prevede o crestere a nivelului de asistenta, care va putea fi oferita si familiilor cu un singur copil.
Textul a fost finalizat de Conferinta Maghiara Permanenta in luna mai, majoritatea organizatiilor etnicilor maghiari din statele vecine si a partidelor parlamentare ungare dandu-si acordul asupra documentului.
Formularea preambulului a fost modificata in conformitate cu recomandarile, iar in loc de -parte a poporului ungar unit- scrie acum -apartinand mostenirii culturale ungare-, dupa cum sustine MTI.
Mai sunt insa multe de facut pentru ca autoritatile de la Bucuresti si Bratislava sa accepte aplicarea acestei legi. Surse diplomatice romane sustin ca una dintre nemultumiri este legata de certificatul de maghiar, care are in continuare caracter nationalist – atat ca fond, cat si ca forma – prin pastrarea pe coperta a coroanei Sfantului Stefan, simbol al Ungariei Mari. Or, potrivit intelegerilor si normelor europene, acest document trebuie sa fie o simpla hartie, care acorda anumite facilitati materiale pe teritoriul Ungariei. O a doua nemultumire a autoritatilor de la Bucuresti este legata de mentinerea, in corpul legii modificate, a facilitatilor individuale pentru elevi, in scopul invatarii limbii maghiare. Partea romana acceptase insa, in cursul negocierilor, ca facilitatile sa fie acordate la nivelul scolilor, si nu individual elevilor.
Guvernul roman isi pune sperantele intr-un acord bilateral
Imediat dupa anuntul facut de executivul maghiar, guvernul roman a declarat ca un viitor acord bilateral cu Ungaria va trebui sa specifice conditiile de aplicare a legii facilitatilor, intrucat nici varianta amendata a acesteia nu respecta pe deplin standardele europene. Este esential ca documentele europene privitoare la legea din 2001 sa fie luate in considerare in procesul de adaptare a legii modificate la standardele legale europene, a subliniat guvernul de la Bucuresti.
Premierii ungar si roman au convenit, la 6 iunie, ca emiterea de legitimatii maghiare sa fie reglementata printr-un acord bilateral, care sa garanteze si faptul ca legea nu va fi aplicata in afara Ungariei si in afara principiilor general acceptate de legislatia internationala, se mai aminteste in comunicatul guvernului roman. Potrivit acestuia, acordul bilateral urmeaza sa contina prevederi in sensul ca sprijinul financiar pentru scolile si institutiile maghiare menite sa sustina mostenirea culturala maghiara va fi asigurat in termenele stabilite de o comisie interguvernamentala mixta romano-ungara.
Surse diplomatice de la Bucuresti sustin ca proiectul acestui acord, redactat de partea romana, a primit deja acceptul neoficial din partea Comisiei Europene si a Inaltului Comisar pentru minoritati, Rolf Ekeus. Romanii spera ca acest acord bilateral sa fie incheiat chiar in aceasta vara, avand in vedere faptul ca parlamentul de la Budapesta a adoptat deja modificarea legii.
Modificarile sunt contestate si in Ungaria
Principalul partid de opozitie, Alianta Civica Ungara FIDESZ, a calificat dezbaterea si adoptarea legii amendate a facilitatilor drept o -caricatura de procedura democratica-.
Intr-o declaratie acordata MTI dupa vot, presedintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului, Zsolt Nemeth, a declarat ca prin amendarea legii, Ungaria a facut o concesie unilaterala care reduce drastic puterea actului normativ, ceea ce reprezinta, in opinia sa, o greseala diplomatica majora. Taierea esentei legii facilitatilor si minimalizarea legitimatiilor maghiare reprezinta un semn clar ca politica indreptata catre etnicii maghiari a luat sfarsit, a conchis el. -Fantoma trecutului socialist, cand etnicii maghiari din tarile vecine au fost abandonati, planeaza, fara indoiala, asupra acestei evolutii-, a mai apreciat politicianul din opozitie.
Vot la Strasbourg asupra Legii statutului
Potrivit declaratiilor presedintelui Comisiei de politica externa din Senatul Romaniei, Ghiorghi Prisacaru, astazi Consiliul Europei va decide soarta Legii statutului maghiarilor din tarile vecine. -Inca avem obiectii la aceasta lege, iar ultimul cuvant il va avea votul din Consiliul Europei- – a tinut sa precizeze Prisacaru, pentru Reuters .
Bela Bugar, presedintele Partidul Coalitiei Maghiare din Slovacia: -E timpul ca legea sa fie aplicata-
Bela Bugar, presedintele Partidului Coalitiei Maghiare din Slovacia (MKP), a declarat pentru MTI ca -este timpul ca legea sa fie aplicata- si ca aceasta este, -in cea mai mare parte, acceptabila, nu are elemente de extrateritorialitate si nu creeaza discriminare pe criterii etnice-.
El a apreciat ca legea nu va determina o revigorare a tensiunilor dintre Budapesta si Bratislava, in preajma aderarii celor doua tari la Uniunea Europeana.
Marko Bela, presedintele UDMR:
Bela Marko, presedintele UDMR, si-a exprimat satisfactia fata de avantajele politice clare pe care le-ar putea aduce modificarea legii. -Sa speram ca (amendarea legii – n.r.) va pune capat disputelor dintre Ungaria si vecinii ei, din interiorul Ungariei si din randul organizatiilor etnicilor maghiari din afara tarii si, cel mai important, ca va putea fi aplicata-, a spus el. Presedintele UDMR a estimat ca in Romania nu vor exista obiectii serioase fata de amendarea Legii facilitatilor.
Andras Agoston, presedintele maghiarilor din Voivodina: -Cel mai bun ajutor e dubla cetatenie-
Presedintele organizatiei maghiarilor din Voivodina, Andras Agoston, care a anuntat cu prilejul Conferintei Maghiare Permanente din mai ca nu sustine amendamentele propuse, a declarat pentru MTI ca, in opinia forului pe care il conduce, -cel mai potrivit mod de a-i ajuta pe etnicii maghiari din tarile vecine Ungariei este de a le acorda cetatenia dubla, ceea ce ar permite dezvoltarea unei strategii nationale care sa poata fi folosita si dupa aderarea Ungariei la UE-.
Miklos Kovacs, liderul maghiarilor din Subcarpatia: -Amendarea legii este un gest de autoumilire a natiunii ungare-
Miklos Kovacs, liderul maghiarilor din Subcarpatia, a calificat amendarea legii drept -un gest de autoumilire a natiunii ungare, lipsit de justificare-, mentionand ca guvernul de la Kiev nu a ridicat obiectii fata de aplicarea legii pana acum si nu e de asteptat sa o faca nici pe viitor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
