Românii – mai puțin interesați de tehnologie, deși mai mulți au studiat în domeniu

Românii sunt mai puțin interesați de dezvoltările din știință și tehnologie față de media europenilor, deși 75 la sută au studiat științe naturale sau tehnologice în școală sau universitate, față de 47 la sută din cetățenii tuturor statelor membre, arată un sondaj Eurobarometru dat publicității joi.
În timp ce 40 la sută dintre europeni se consideră informați privind dezvoltările de știință și tehnologie, iar 53 la sută se declară interesați, românii se consideră informați doar în proporție de 25 la sută și 37 la sută declară că sunt interesați.
Cei mai mulți europeni – 39 la sută – consideră că, atunci când se iau decizii cu privire la știință și tehnologie, cetățenii ar trebui să fie informați și să se țină cont de opinia lor, 29 la sută dintre români împărtășind această părere. Cei mai mulți români – 32 la sută – consideră că cetățenii ar trebui doar informații, opinie care se regăsește în rândul a 31 la sută dintre europeni. O pondere de 12 la sută dintre europeni și respectiv de 11 la sută dintre români au susținut participarea și rolul activ al cetățenilor. O diferență mai mare a fost înregistrată între românii care au răspuns că nu știu cât ar trebui implicați cetățenii – 14 la sută – și europenii care au dat acest răspuns – 7 la sută.
Totodată, 77 la sută dintre europeni consideră că știința și tehnologia au o influență pozitivă asupra societății, atitudine regăsită în rândul a 68 la sută dintre români. Zece la sută dintre europeni și respectiv nouă la sută dintre români consideră că acestea au o atitudine negativă, în timp ce 13 la sută dintre europeni și respectiv 23 la sută dintre români au răspuns că nu știu.

 
Pe de altă parte, mai mulți români decât europeni consideră că știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă – 57 față de 50 la sută.
Însă, cu afirmația "Ne bazăm prea mult pe știință și nu îndeajuns de mult pe credință", sunt total de acord 48 la sută dintre români, față de 39 la sută din europeni, iar în total dezacord – 16 la sută din români, față de 32 la sută europeni.
Cu toate acestea, 75 la sută dintre români, față de 47 la sută dintre europeni, au studiat științe naturale sau tehnologice la școală, liceu sau universitate, dar numai 10 la sută dintre români, față de 23 la sută dintre europeni au în familie pe cineva care are sau a avut un loc de muncă sau o calificare universitară în domeniul științific sau tehnologic.
Majoritatea românilor (74 la sută), ca și a europenilor (65 la sută), obțin informații privind dezvoltările din știință și tehnologie de la televizor, 22 la sută dintre români și respectiv 33 la sută dintre europeni – din ziare, 21 la sută dintre români și respectiv 32 la sută dintre europeni – de pe site-uri, 17 la sută dintre români și respectiv 26 la sută dintre europeni – din reviste, 14 la sută dintre români și respectiv 17 la sută dintre europeni – de la radio, 11 la sută dintre români și respectiv 14 la sută dintre europeni – din cărți, 6 la sută dintre români și respectiv 10 la sută dintre europeni – din media socială sau bloguri.
Cei mai bine calificați să le explice cetățenilor impactul dezvoltărilor din știință și tehnologie sunt oamenii de știință care lucrează într-o universitate sau într-un laborator guvernamental, pentru 66 la sută dintre europeni și respectiv 58 la sută dintre români, cei care lucrează în laboratoarele companiilor private, pentru 35 la sută dintre europeni și respectiv 32 la sută dintre români, și asociațiile pentru protecția mediului înconjurător – 21 la sută dintre europeni și respectiv 19 la sută dintre români.
Medicii sunt considerați mai puțin calificați în acest sens decât jurnaliștii de televiziune, arată răspunsurile europenilor și, în mai mare măsură, ale românilor. Astfel, pentru jurnaliștii de televiziune au optat 20 la sută dintre europeni și respectiv 25 la sută dintre români, pentru medici 19 la sută dintre europeni, respectiv 10 la sută dintre români, iar pentru ziariști – 15 la sută dintre europeni, respectiv 14 la sută dintre români.
Pentru reprezentanții guvernului, au optat șase la sută dintre europeni și respectiv 12 la sută dintre români.
În ceea ce privește comportamentul responsabil față de societate, prin atenția la impactul pe care îl au activitățile lor legate de știință și tehnologie, tot oamenii de știință din universități și laboratoar guvernamentale primesc cele mai multe voturi de încredere, din partea a 82 la sută dintre europeni, respectiv a 75 la sută dintre români, urmați de asociațiile pentru protecția mediului înconjurător, organizații ale consumatorilor și oameni de știință care lucrează în laboratoare private.
Jurnaliștii se bucură de încrederea a 59 la sută dintre europeni, respectiv 53 la sută dintre români, fiind urmați de reprezentanții industriei – 50 la sută dintre europeni, 51 la sută dintre români, și reprezentanții guvernului – 44 la sută dintre europeni, 45 la sută dintre români.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat prin interviuri directe în statele membre ale Uniunii Europene pentru a evalua atitudinile cetățenilor europeni și ai fiecărui stat mebru în parte față de știință și inovare. În perioada 26 aprilie – 14 mai 2013 au fost intervievați 27.563 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice. Pentru acest sondaj, mediile UE furnizate reprezintă medii UE27, dat fiind că, la momentul efectuării anchetei pe teren, Croația nu era încă membră a UE.