România mai are un an pentru a recupera datoria de 19 miliarde de euro a Germaniei

Schengen vs. creanță?

Nu mai este niciun secret că atunci cånd este vorba de cheltuit sau împrumutat bani publici, statul romån se înscrie cu succes în cursa plăților interminabile. Dar ce se întåmplă atunci cånd Romånia are de primit bani? Și nu oricåt, fiind vorba de o datorie a Germaniei care datează înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în cuantum de circa 19 miliarde de euro, creanță ce ar putea echivala cu împrumuturile făcute recent de țara noastră la  Comisia Europeană (CE) și la Fondul Monetar Internațional (FMI). Subiectul nu este unul chiar nou, fiind adus în fața opiniei publice în 2010 de către cercetătorul româno-elevețian Radu Golban, doctor în economie, care în urma cercetărilor sale științifice a descoperit o creanță calculată astăzi în jurul sumei de 18,8 miliarde de euro. Deși a intrat într-un oarecare con de umbră, ziarul „Curentul“ a dorit să readucă în prim-plan această afacere de o importanță deosebită, pentru a pune la dispoziția cititorilor săi noile evoluții din cadrul acestui dosar. Interesul este cu atåt mai mare cu cåt, în cazul în care nu se vor demara discuții la nivel oficial între Romånia și Germania, această creanță a Belinul către București va expira în 2012. „Această creanță a reprezentat un credit forțat în mărfuri acordat economiei germane de economia romånească în perioada 1938-1944. La data de 7 septembrie 1944, datoria Germaniei față de Romånia a ajuns la suma de 1,126 miliarde Reichsmark. Plecånd de la aprecierea că 1 Reichsmark este evaluat, în prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde euro, fără a mai adăuga și dobånda aferentă celor 66 de ani – din 1944 pånă în 2010; fără a ne lansa într-un calcul matematic costisitor de actualizare, ci doar dacă am calcula o dobåndă moderată de doar 2,5% pe an, se poate aprecia că valoarea totală a datoriei (suma inițială și dobånda capitalizată) se ridică la 18,88 miliarde euro“, a declarat Radu Golban pentru ziarul „Curentul“.

Am fost de asemenea curioși să aflăm și care sunt dovezile care stau la baza acestor afirmații și dacă ele sunt susținute de probe solide, deoarece această chestiune este una de importanță internațională, fiind practic cea mai mare creanță externă a României, sumă care ar putea, în cazul rezolvării acestui diferend, să revitalizeze economia românească. „Extrasul de cont al Casei de Compensație a Germaniei, o instituție pe lângă Reichsbank și arhiva Băncii Reglementelor. Am analizat raportul numărul 13 și 14 din anii 1943 și 1944 al Băncii Reglementelor (cea mai veche instituție financiară din lume, gen FMI, BM), care tratează în mod special cumularea soldului românesc și tehnicile Germaniei de a reduce acest sold sau «vârfurile» neacoperite ale comerțului în compensație, între cele două țări“, ne-a explicat domnul Golban.

Negocieri directe sau proces la Haga

Cea mai ușoară metodă de recuperare a acestei datorii ar fi prin negocieri directe cu Berlinul, însă acestea nici măcar nu au fost demarate cel puțin la un nivel incipient, în ciuda faptul că cercetătorul român s-a oferit să pună la dispoziție întreaga sa expertiză în acest dosar, plus dovezile în acest sens. Deși există un precedent, și anume negocierile helveto-germane din 1952 în urma cărora elvețienii au reușit să obțină plata de aproximativ 50% din datoriile de clearing acumulate la Casa de Compensație din Berlin (este vorba de Acordul privind datoriile germane din război către Elveția – semnat între cele două părți la 26 august 1952), autoritățile române nu întreprind niciun demers, nici măcar pentru a tatona terenul. „România ar putea solicita punerea în funcție a sistemului de rezolvare a disputelor prevăzut la Conferința de la Londra pentru cazuri similare sau ar putea iniția un proces la Haga. Dar mai întâi de toate ar fi bine să ducă tratative directe cu Germania. Partea română nu a făcut nicio promisiune“, a adăugat Golban.

Care ar fi soluțiile?

L-am întrebat pe Radu Golban care este viziunea sa despre cum am putea demara un dialog cu partea germană. „În primul rând să înființeze o comisie de experți care să analizeze acest subiect. România nu ar avea nimic de ascuns, ci doar de profitat prin transparență maximă în aceste demersuri oficiale. Să nu uităm că Germania este o țară cu un codex moral recunoscut, care se manifestă și prin demersurile partidului Die Linke, partid cu 12% din Bundestag, în lămurirea acestei creanțe“, a declarat economistul. Reamintim că ridicarea problemei unei creanțe între Germania și România a stârnit interesul parlamentarilor germani. Partidul Stângii (Die Linke) a depus, la data de 2 septembrie, o cerere de clarificare a problemei către Bundestag. Cererea poartă titlul de „Posibilele responsabilități financiare ale Bundesrepublik Deutschland față de România în urma tratatului de clearing din 1939“ și a primit un răspuns care a fost interpretat ca o invitație la dialog pe această problemă. De asemenea, am dorit să aflăm care este motivația acestei întregi cercetări a lui Radu Golban, întrebându-l care este câștigul personal din toată această afacere. „Înainte de toate sunt român. Valorile care m-au ghidat au fost devotamentul, dreptatea și fairplay-ul comercial internațional. Dacă aceste argumente nu sunt suficiente, mai subliniez faptul că nu există niciun interes material sau financiar și nu sunt legat de nicio firmă de recuperare de astfel de creanțe. Toate studiile le autofinanțez. Rezultatele încerc să le public personal, fie în lucrări de specialitate, fie trimițându-le direct în atenția factorilor de decizie care ar putea fi interesați. Nicio firmă de acest gen nu va profita de informațiile mele, deoarece eu consider că acestea aparțin în exclusivitatea poporului român“, ne-a spus Golban.

România, impasibilă

Singura instituție care a părut oarecum interesată de această chestiune este BNR, care încearcă printr-o inițiativă birocratică să realizeze ceva la nivelul unei comisii. „Mi s-a comunicat telefonic de la BNR că domnul Mugur Isărescu (guvernatorul BNR – n.r.) ar fi înființat o comisie care studiază materialul înmânat de mine și că voi fi probabil solicitat pentru o consultație. I-am asigurat la rândul meu de dispoziția mea de a contribui și în viitor la o lămurire a acestui litigiu, însă am precizat că o consultanță din partea mea poate fi numai pe măsura apartenenței mele la acea comisie. Considerând pentru analiza și studiul profund al subiectului necesar, atât pentru comisie, cât și pentru mine, accesul egal la datele analizate până în prezent și arhivele BNR. Din moment ce nu am fost invitat să particip la această comisie, am dubii în ceea ce privește transparența acestui demers“, a mai spus Golban. Cercetătorul româno-elvețian ne-a mai precizat că în afară de câteva contacte timide cu BNR, nimeni din celelalte instituții ale statului român nu l-a contactat pentru eventuale detalii. Nici măcar Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care are contacte permanente cu statul german prin intermediul reprezentanțelor diplomatice, nu a făcut niciun fel de demers. Radu Golban este de părere că subiectul nu a fost pus în discuție cu ocazia recentei vizite a cancelarului Merkel la București datorită faptului că nu fusese trecut în prealabil pe agenda discuțiilor bilaterale. „Mi-aș dori să cred că a fost greu să se schimbe programul de lucru în cadrul vizitei, care fusese deja stabilit cu multe luni înainte. Nu putem exclude nici presiunile politice din partea Germaniei alături de refuzul conducerii țării de a trata acest subiect. Interpretarea binelui țării stă la liberul arbitraj al puterii alese: ceea ce conducerea consideră că e bine nu ține cont de așteptările poporului. Istoria universală însă ne arată că o diferență prea mare între interpretarea binelui și sărăcia simțită duce la revoluție“, este de părere Golban.

Termen de garanție – 2012

În contextul în care implicarea la nivel oficial a statului român este aproape de zero, am dorit să vedem dacă afacerea aceasta mai are termen de valabilitate. „Acest dosar probabil a fost îngropat de mult; după părerea mea, pacientul sold se află în moarte clinică, ținut în viață prin perfuzii «presă» și «perseverență». Germania va avea și în viitor, chiar după 2012, un interes vital în zona sud-estului Europei, care ar putea să permită României  negocieri și după acest termen“, a mai adăugat Golban.

Interese și servicii secrete

Cum unde este vorba de bani și interese la acest nivel, nici serviciile speciale, oameni cu influență și comisionarii nu puteau lipsi. Pe lângă descoperirea lui Radu Golban au început să graviteze oameni influenți, precum Gelu Voican Voiculescu sau omul de afaceri Eugen Anca, cel care cu câțiva ani în urmă se angaja, prin firma Profact SRL, să recupereze Tezaurul României de la Moscova. După ce au aflat de afacere, cei doi l-au contactat pe Radu Golban, promițând sprijin necondiționat, scopul comun fiind aducerea unor bani la buget. Întotdeauna când există atâta bunăvoință, se pune întrebarea: dar din această afacere, ce este de câștigat? Relația dintre cei doi și Radu Golban s-a desfășurat normal, atât Voiculescu, cât și Anca asigurându-l pe acesta că prin intermediul lor se vor deschide tot mai multe uși în România, iar prin conexiunile externe pe care le posedă, acest lucru chiar ar putea să devină o realitate.

Relația de prietenie s-a stricat atunci cånd Gelu Voican Voiculescu i-ar fi zis lui Golban că este mai bine să nu scoată această poveste în presă și că lucrurile trebuie făcute mult mai discret, fără a mediatiza această problemă. Însă Golban nu a fost de acord, deoarece a dorit ca eventualele negocieri bilaterale să aibă loc într-un mod transparent. La scurtă vreme, Golban susține că ar fi fost „avertizat“ de către Voiculescu, care i-ar fi spus că pe urma lui se află serviciile secrete germane și că tocmai din acest motiv trebuie să fie mai discreți, adăugånd că viața personală și a familiei sale, ar putea fi amenințate. Practic, acesta a fost momentul de ruptură a legăturilor dintre cele două părți. Golban a mai motivat despărțirea de cei doi deoarece a simțit că aceștia ar fi interesați mai mult de partea comercială a acestei afaceri, datoria urmånd să fie recuperată pe cale privată. „În timp ce pe mine mă preocupă și astăzi aspectul științific al acestei creanțe, dånșii au mai mult un interes comercial sau pragmatic, de a o recupera pe cale privată“, ne-a mărturisit Golban. „Nici unul din ei nu m-a amenințat direct. Domnul G.V.V. doar mi-a spus, cånd l-am sunat în data de 29 august, anul acesta, că știe din surse sigure că serviciile secrete sunt cu «ochii pe mine», din cauză că le-aș fi deranjat prin dezvăluirile mele despre acea datorie și că viața mi-ar fi în pericol. A mai precizat că nemții ar face ca «toți dracii» și «ai noștrii abia așteaptă să se îngenuncheze în fața lor». Domnul G.V.V a avut o funcție-cheie în înființarea noilor structuri ale securității după ‘89 (…) Am mai vorbit cu domnul Anca pe tema unor articole publicate în presă. La întrebarea mea, ce aș putea face, mi-a spus să nu mai scriu nimic și să evit să vin în Romånia pentru o perioadă. Precum vedeți nu i-am urmat sfatul“, a declarat Golban.

Filiera moscovită

Ițele unei afaceri de asemenea proporții nu puteau ocoli, bineînțeles, Rusia. Dacă Romånia s-a aflat întotdeauna din punct de vedere geopolitic prinsă între nicovala intereselor occidentale și ciocan rusesc, nici această chestiune nu se putea desfășura fără conexiunea rusească. În ultima vreme, în presa romånească s-a tot vehiculat varianta rusă ca posibil intermediar pentru această afacere, deoarece Romånia nu ar avea anvergura necesară de a sta la masa negocierilor cu cea mai puternică țară europeană pentru a-i scoate acesteia bani din buzunar. Pentru a afla dacă aceste conexiuni sunt reale, am apelat chiar la unul dintre actorii afacerii, omul de afaceri Eugen Anca. Dånsul ne-a declarat că a făcut o adresă către BNR pentru a întreba dacă există în arhiva acestei instituții documente legate de datoria Germaniei către Romånia. Răspunsul a fost unul negativ, motiv pentru care Eugen Anca ne-a povestit că și-a dat seama că astfel de documente nu ar putea fi decåt la Moscova, deoarece rușii, după ce au impus sistemul comunist în Romånia după cel de-al Doilea Război Mondial, ar fi luat toată arhiva BNR, MAE etc. în scopul de a afla care au fost legăturile Romåniei cu Germania nazistă. „Am vorbit cu Radu Golban și mi-a spus că rolul SOVROM-urilor în Romånia a fost de a plăti datoria Germaniei către Rusia, și nu invers. Adică nu datoria Romåniei către Rusia. Din acel moment am zis că din 1944 pånă tårziu am fost sub cizma rusească. Atunci eu m-am adresat unei societăți civile cu care noi colaborăm de la Moscova. Ei au făcut adresă la Kremlin și au întrebat dacă într-adevăr au în arhiva lor astfel de documente (legate de creanța Germaniei către Romånia – n.r.). După două săptămåni, rușii au zis da, pentru că au fost colectate toate materialele de arhivă. Atunci le-a spus celor de la BNR și MAE să mergem la Moscova să le verificăm. Mi s-a confirmat de către foști lucrători la BNR că în anii ‘40, de două ori pe săptămånă, plecau camioane cu documente la Gara de Nord, de unde erau transportate spre Moscova. Ce se întåmpla… rușii unde vedeau cuvåntul Germania sau Italia, luau acele documente la cercetare la Moscova. Specialiștii le luau și le verificau, numai că astea nu s-au întors niciodată. De asta BNR nu găsește documente“, a declarat, pentru „Curentul“, Eugen Anca.

Înțelegere tacită

Cu toate acestea, omul de afaceri ne-a spus că Radu Golban a descoperit „documente senzaționale“ și că nu ar mai fi nevoie de altele. „Meritul lui Radu Golban este senzațional, acest om trebuia să primească o medalie de la președintele Romåniei“. Eugen Anca ne-a mai spus că înainte cu o săptămånă de venirea cancelarului german Angela Merkel la București, cele două ministere de Externe ale celor două țări au semnat o înțelegere de a nu mai modifica agenda discuțiilor, practic o notă de discuție. „Cu o săptămånă înainte de vizita Angelei Merkel, ministrul Baconschi a dat un telefon în Germania și a spus că ar vrea să lărgească agenda de discuții, dar nu a spus exact cu ce. Germanii și-au dat seama imediat că Romånia vrea să treacă această temă pe agenda de discuții. În Parlamentul Germaniei s-a ridicat această problemă de partidul Die Linke. Nemții au jucat magistral pe tabla de șah și au spus stați liniștiți că noi o să fim de acord ca voi să intrați în Schengen, transmiteți președintelui vostru că noi (germanii – n.r.) vă susținem, dar nu vrem să modificăm nota de discuții. Asta a fost tot“, ne-a spus Anca. El ne-a mai spus că odată ce s-a renunțat la acest lucru, președintele Traian Băsescu nu ar mai putea să ridice această problemă pånă la sfårșitul mandatului pentru că s-a făcut nota telefonică între MAE Romånia și MAE Germania în care s-a stabilit acest lucru.

Voiculescu: „România poate mandata o formațiune civilă să rezolve problema“

Gelu Voican Voiculescu a explicat pentru „Curentul“ că implicarea sa în  afacere s-a făcut ca urmare a unor articole pe această temă publicate în presa romånească și că o formațiune a societății civile – institutul IREIPA – împreună cu dånsul au încercat să sesizeze autoritățile romåne că existența acestui sold ar fi posibilă. Dånsul ne-a mai spus că autoritățile romåne sunt reticente în a pune această problemă pe masa tratativelor cu Germania și că un posibil răspuns în această problemă ar putea fi legat de CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc înființat de URSS la 1949 – n.r.) pentru că acest sold ar putea fi legat de niște debite mai vechi ale Germaniei. „Tot în Rusia s-ar putea căuta în arhive ceva documente. BNR-ul a căutat și nu a găsit, nu are așa ceva. După știrea mea, pånă la această dată nu s-a făcut nimic și Germania nu o să vină singură să ne dea ceva. Autoritățile pot mandata o formațiune civilă să rezolve problema asta, dacă ar vrea“, a declarat, pentru „Curentul“, Gelu Voican Voiculescu. Dånsul ne-a mai spus că din punct de vedere al mediatizării acestei probleme, domnul Golban „nu a fost foarte inspirat“. Dånsul este de părere că această chestiune nu ar trebui rezolvată prin presiuni populare și că este o chestiune delicată de diplomație. „Există șansa ca el să fi atras atenția germanilor și aceștia pot fi deranjați de ceea ce face el“, a adăugat Gelu Voican Voiculescu.