Banul public a ajuns, intr-o Romanie bantuita de spasmele reformelor, bataia de joc a unora care, inscaunati directori peste noapte, cheltuiesc sume astonomice fara nici un descernamant. Acestea au si fost ultimele concluzii ale Curtii de Conturi care, in urma controalelor facute la unele institutii din ograda statului, a constatat ca in lumea directorimii de la stat exista obiceiul achizitiilor de bunuri imobile la preturi de trei-patru ori mai mari decat cel al pietei. Potrivit raportului, -ordonatorii de credite au pus in evidenta lipsa de preocupare pentru cheltuirea judicioasa a banilor publici-. Mai mult, Curtea de Conturi a analizat si modul de salarizare din institutiile publice, unde s-a constatat ca directorii unor institutii cu renume, multe dintre ele cu situatii fianciare precare, si-au tras salarii uriase. In topul listei se afla directorul general al Societatii Romane de Radiodifuziune, Dragos Seuleanu, despre care institutia de control noteaza in raportul sau ca -in mod constant, salariul brut lunar a fost mai mare decat indemnizatia pentru functia de ministru, in medie de peste doua ori-.
In timp ce postasilor li s-au refuzat in repetate randuri majorarile salariale pe motiv ca nu ar fi bani, Compania Posta Romana se tine de inginerii financiare. Astfel, compania coordonata de ministrul Dan Nica -a platit in cursul anului 2002 cetateanului Bobalca Ioan Florin suma de 4,2 miliarde de lei pentru achizitionarea unui imobil in municipiul Hunedoara, pe care acesta il cumparase in cursul aceluiasi an de la lichidatorii Bankcoop, cu suma de numai 1,5 miliarde de lei-, se precizeaza in raportul Curtii de Conturi.
Combinatii financiare la malul Dunarii
Unul dintre cazurile pe care inspectorii de conturi le-au scos la iveala in ceea ce priveste achizitiile de imobile la suprapret este acela al Casei judetene de pensii Galati care, la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, a cumparat, pe aprobarea directorului Georgeta Modiga, de la familia Fagarasanu din orasul Braila, un imobil in Galati. Pretul: 21 miliarde de lei. Casa, care initial fusese inclusa in patrimoniul firmei galatene Pexaco, fusese vanduta fiicei unuia dintre administratorii societatii in luna martie a aceluiasi an cu un pret de numai un miliard de lei. La scurt timp, adica in luna iunie, Simona Fagarasanu ii -inapoiaza- tatalui ei acelasi imobil, dar de acesta data la un pret de 30 miliarde de lei. Tot acest traseu dibuit de Curtea de Conturi a fost facut cu scopul de a creste artificial pretul imobilului, dar si de a fenta statul la plata taxelor aferente. Potrivit raportului institutiei de control, -TVA pe care SC Pexco ar fi trebuit sa o vireze la bugetul statului, calculata la pretul platit de institutia publica, depaseste trei miliarde de lei-. Concluzia pe care raportul o trage este aceea ca persoanele implicate in acest caz au obtinut, in raport cu investitiile initiale, un castig net de peste 250%. De aici si supraevaluarea…
Valentin Nicolau, mai tare decat un ministru
Nici directorul general al Societatii Romane de Televiziune, Valentin Nicolau, nu s-a multumit cu situatia de incompatibilitate in care se afla (avand in vedere ca este in acelasi timp si directorul editurii Nemira) si s-a -autobinecuvantat- cu un salariu de 1,5 ori mai mare decat cel al unui ministru. Potrivit raportului Curtii de Conturi, -stabilirea unui cuantum mai mare a salariului cuvenit directorilor generali ai celor doua societati a condus si la marirea indemnizatiilor cuvenite membrilor consiliilor de administratie, intrucat (…) acesta se determina in cota procentuala reprezentand 25% din salariul brut lunar al directorului general, precum si la ridicarea grilei de salarizare pentru Comitetul Director-.
Curtea de Conturi a completat si ea seria ilegalitatilor descoperite de diverse institutii ale statului la Compania Nationala a Huilei-Petrosani, unde pierderile nu au reusit sa stopeze avalansa gustului pentru banii publici. Conducatorul CNH a beneficiat de sporuri care reprezentau 192,2% din salariul de baza, iar in cazul celorlalti membri ai conducerii procentul a fost de 438%! Ba, mai mult, desi guverne intregi s-au chinuit sa rezolve situatia financiara a CNH, mai mereu aceasta reusind sa atarne de gatul politicului mai ceva ca un bolovan, conducerea companiei miniere nici nu a vrut sa auda de chivernisirea banului. Astfel, raportul Curtii de Conturi arata ca la CNH pana si diurnele pentru deplasarile in afara orasului in interes de serviciu erau la nivelul anului 2002 de 630.000 de lei pe fiecare zi. Curtea de Conturi mai atrage atentia ca fenomenul este extins si mai mult in economia neprivatizata a Romaniei si asta pentru ca situatii similare cu cea de la CNH au mai fost intalnite si la SC Tractorul SA, Oltchim SA- Valcea (cu o salarizare pentru directorime de 100 de milioane), RADET Bucuresti etc…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















