Consilierul lui Ponta a girat o Gală organizată de spionul Stanchev, la o zi după condamnarea acestuia în România

Condamnarea bulgarului Stamen Stanchev la 11 ani de închisoare pentru spionaj, în dosarul privatizărilor strategice, în care au fost condamnați și foștii miniștri Codruț ?ê?£ereș și Zsolt Nagy, a avut ecouri nebănuite în afara țării, mai ales că sentința pronunțată de judecătorii de la Înalta Curte a venit cu o zi înainte de organizarea la Viena a Galei anuale a Center for Global Dialogue and Cooperation (CGDC), o fundație al cărei fondator, sponsor și secretar general este nimeni altul decât bulgarul Stamen Stanchev. Printre oaspeții de seamă anunțați de către organizatori se aflau chiar fostul președinte american Bill Clinton și președintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso.
Conform programului anunțat, discursul festiv al fostului președinte american Bill Clinton era programat miercuri între orele 19 și 20, dar nu a mai avut loc, deși acesta se afla la Viena încă de marți. „Motivul pentru absența lui Bill Clinton de la Gala CGDC este Stamen Stanchev. Cu o zi înaintea încheierii galei pompoase de la Palatul Liechtenstein din Viena, bulgarul a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru spionaj în România. Clinton a fost avertizat din timp de CIA și de serviciile secrete“, a scris publicația austriacă Die Presse. Anunțul privind absența lui Clinton de la fastuosul eveniment a fost făcut chiar de către consilierul personal al premierului Victor Ponta, generalul american în retragere Wesley Clark. „Din păcate, Bill Clinton nu își poate onora promisiunea. El se află în celălalt capăt al orașului“, a spus Clark, potrivit Die Presse, stârnind rumoare în sală.
Ulterior, pentru a contracara posibi­lele zvonuri legate de dispariția lui Clinton din cauza unor motive de sănătate, ambasadorul SUA la Viena a postat o fotografie pe rețeaua de sociali­zare Twitter cu mesajul că a petrecut seara alături de fostul președinte al SUA, după cum a relatat presa austriacă. Conform acelorași surse, Clinton a părăsit Austria cu destinația SUA, încă de miercuri, la bordul unui avion care a decolat la ora locală 21.20.
Dacă Bill Clinton a avut înțelep­ciunea, la sfatul consilierilor săi, să nu se afișeze la o reuniune al cărei sponsor prin­cipal era un personaj proaspăt condamnat pentru spionaj într-o țară partener strategic cu SUA, nu același lucru se poate spune despre fostul coman­dant al forțelor NATO în timpul războiului din Kosovo, generalul în retragere Wesley Clark, consilierul personal al premierului României, Victor Ponta. Generalul american nu numai că nu s-a distanțat de Stamen Stanchev, secretarul general și sponsorul principal al CGDC, ba dimpotrivă, a încercat să dreagă busuiocul în urma deciziei lui Bill Clinton de a nu mai apărea la o reuniune unde putea fi ușor asociat cu imaginea unui personaj controversat, condamnat 11 ani pentru spionaj. Clark a vrut să salveze aparențele susținând că fostul președinte al SUA a fost reținut cu alte treburi importante în oraș, în condițiile în care venirea lui la Viena a fost strict prilejuită de această gală anuală a CGDC, la care a participat și anul trecut. De altfel, site-ul CGDC a postat mai multe poze cu Clinton la gala din Viena, însă acestea fuseseră realizate în 2012. Mai mult, generalul Clark a fost și speaker la dezbaterea „Eurasia“s positioning on the global stage“.

Wesley Clark – angajat de Ponta la recomandarea lui Stanchev?

De altfel, generalului Clark îi este destul de greu să se detașeze de bulgarul Stanchev, din moment ce face parte din board-ul internațional al CGDC, alături de alte 14 persoane, majoritatea oameni de afaceri. De departe generalul american este cea mai cunoscută personalitate aflată în board-ul internațional al ONG-ului sponsorizat de Stanchev, unde îi mai regăsim, printre oameni de afaceri din Rusia, SUA și Europa, și pe europarlamentarul spaniol Mario David și pe fostul președinte din Costa Rica din perioada 1994-1998, Jose Maria Figueres Olsen. Pentru diversitate, a fost cooptat în acest board și un actor, Rick Yune.
Interesant este că generalul Wesley Clark a ajuns consilier personal al lui Victor Ponta la scurt timp după ce Ponta a participat în mai 2012 la o serie de conferințe despre politicile mondiale în materie de energie și despre energie și democrație. Gazda conferințelor era aceeași organizație non-guvernamentală, Centrul pentru Dialog Global și Cooperare (Centre for Global Dialogue and Cooperation), în conducerea căreia se află atât Stanchev cât și Wesley Clark. Astfel, la începutul lui iulie 2012, Ponta a anunțat cu surle și trâmbițe că și l-a luat drept consilier pe celebrul general american în retragere Wesley Clark. Premierul român a dezvăluit atunci că s-a întâlnit cu generalul Clark într-o vizită pe care care a efectuat-o la Viena.
„Printr-o cunoștință comună, a fost un noroc extraordinar, ne-am întâlnit și astăzi a venit în România. Este o mare oportunitate, generalul Clark este un extraordinar economist, este implicat la nivelul cel mai înalt în strategii econo­mice, este un om pe care oricine l-ar vrea, iar un prim-ministru nu ar rata o ase­menea ocazie. I-am promis că vom rezolva rapid criza politică și că vom avea în continuare o justiție indepen­dentă“, a declarat public Ponta.
Astăzi, această justiție independentă l-a pus practic pe Wesley Clark în situația penibilă de a se afișa alături de un personaj condamnat la 11 ani de închi­soare pentru spionaj în România, bul­garul Stamen Stanchev.

Generalul american a fost pe cale să declanșeze al Treilea Război Mondial!

Clark, născut Wesley Kanne, în 23 decembrie 1944, provine dintr-o familie evreiască, pe linie paternă, străbunicul său din partea tatălui emigrând în SUA din Belarus, în urma declanșării pogro­murilor în Rusia. Tatăl lui Clark, Benjamin Kanne a murit în 1948, iar ulterior mama sa s-a mutat din Chicago în Arkansas, unde s-a recăsătorit cu Victor Clark, care l-a adoptat pe Wesley, când acesta a împlinit 16 ani.
Cunoscut pentru cariera sa militară, Clark a condus campania din 1999 a NATO de bombardare a obiectivelor sârbești din Kosovo și a fost unul dintre primii critici ai războiului SUA din Irak.
Acțiunile și ordinele sale din Kosovo rămân însă cele mai controversate. Pe 12 iunie 1999 omenirea a fost foarte aproape de Al Treilea Război Mondial. În urma ratificării pe 10 iunie a Acordului de Pace între NATO și Iugoslavia, trupele federale iugoslave au început retragerea din Kosovo, în locul lor urmând să pătrundă trupe ale Alianței Nord-Atlan­tice. Rusia și-a anunțat și ea participarea, dar a cerut o zona independentă de ocupație și a refuzat categoric să-și pună soldații sub comandă occidentală.
În dimineața zilei de 12 iunie rușii au reușit o lovitură magistrală. 200 de parașutiști aflați în Bosnia au trecut prin Serbia și au ocupat aeroportul interna­țional din Pristina înainte de sosirea britanicilor, care urmau să preia controlul asupra acestui punct strategic din Kosovo. Atunci, comandantul forțelor NATO în Europa, generalul Wesley Clark, a ordonat celor 500 de parașutiști britanici și francezi să-i atace pe rusi și să preia controlul asupra aeroportului!
Comandantul forțelor aeropurtate britanice, căpitanul James Blunt, care ulterior va avea o carieră de succes în muzică, a refuzat să execute ordinul și a cerut sprijin generalului englez Mike Jackson, căruia i se subordona direct și care a fost de acord cu Blunt. Jackson a refuzat și el să dea curs ordinului și într-o discuție telefonică i-a spus lui Clark: „Nu o să pornesc Al Treilea Război Mondial pentru tine“.
Ca răspuns la aceasta situație de criză, Rusia și-a pus in alarmă mai multe unități și a pregătit avioane de transport pentru a-și trimite parașutiștii la Pristina. Wesley Clark a răspuns cu noi ordine agresive, cerându-le britanicilor să se pregătească pentru un atac cu blindatele pentru a bloca pista aeroportului kosovar și le-a solicitat americanilor să sprijine atacul cu elicopterele de asalt! Nici aceste ordine nu au fost executate și acum și-au intrat în rol politicienii, care au făcut presiuni asupra României, Ungariei și Bulgariei pentru a nu acorda culoare de zbor avioanelor rusești de transport.
Au urmat negocieri intense încheiate cu o aparentă victorie a rușilor, care și-au păstrat comanda și un sector independent de ocupație la aeroportul din Pristina, dar pe termen lung interdicțiile de zbor au rămas și ei nu și-au putut aduce mai multe trupe și astfel occidentalii s-au asigurat că provincia Kosovo nu se va împărți în două, între NATO și Rusia. Toate aceste ordine se pare că i-au pecetluit soarta lui Wesley Clark. Peste o lună de la incident, în iulie 1999, a fost anunțat de secretarul american al apărării, William Cohen, că trebuie să plece de la comandă în aprilie 2000. Clark a fost surprins, pentru că se aștepta să rămână în post încă trei ani, dar și-a acceptat soarta și cariera lui de militar activ s-a încheiat mai repede ca de obicei.

Ponta a fost și el speaker-ul lui Stanchev
În vara lui 2012 și premierul român a girat cu prezența sa o reuniune organizată chiar de spionul bulgar. Ziarul Curentul a prezentat în vara lui 2012 cum, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Victor Ponta era anunțat cu mare pompă drept vorbitor de vază la o conferință despre politicile mondiale în materie de energie și despre energie și democrație, organizată la Viena. Nu știm care sunt competențele lui Ponta în materie de energie și democrație, dar funcția l-a recomandat cu siguranță, pentru că în dreptul numelui său era trecută și poziția sa , cea de prim- ministru al României. Ceea ce atrăgea atenția era însă gazda acestei conferințe: organizația non-guvernamentală Centrul pentru Dialog Global și Cooperare (Centre for Global Dialogue and Cooperation), fondată și sponsorizată de Stamen Stanchev, bulgarul condamnat săptămâna trecută în România la 11 ani de închisoare pentru spionaj, în dosarul privatizărilor strategice.

Fostul ministru al apărării din Austria s-a retras din ONG-ul sponsorizat de Stanchev
Stancev este membru fondator al CGDC alături de fostul ministru austriac al Apărării Werner Fasslabend și de fostul secretar general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer. Imediat după incidentul cu Bill Clinton, care a pus într-o situație ingrată conducerea CGDC, fostul ministru austriac al apărării s-a îndepărtat și el de orice asociere cu spionul Stanchev. Fasslabend a ieșit la televiziunea publica austriacă ORF și a anunțat că se retrage din Center for Dialogue and Cooperation. Deși nu a dorit să își motiveze decizia, presa austriacă subliniază că poziția lui Clinton de a se distanța de CGDC și de Stanchev, condamnat pentru spionaj în România, a transmis un mesaj clar.

Iulia Nueleanu