Societatea civilă din România și organizațiile de presă internaționale apăra presa de „botnița” USL

Câteva zeci de organizații internaționale, membri și parteneri ai rețelei IFEX- rețeaua mondială pentru libertate de expresie, i-au cerut premierului Ponta precum și președinților celor două camere ale Parlamentului să nu aprobe reincriminarea insultei și calomniei. Este vorba despre 35 de organizații interne și internaționale care afirmă că o astfel de măsură ar fi „un grav atac împotriva libertății de exprimare”. Printre semnatarii acestei solicitări se numără „Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei”, „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)”, „Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)”, dar și „Freedom House”, „Canadian Journalists for Free Expression”, „Foundation for Press Freedom – FLIP”, „Globe International Center”, plus multe alte organizații similare răspândite prin toată lumea. Reamintim că acest demers survine după ce, în „marțea neagră”,  Camera Deputaților a adoptat, pe șest, proiect de lege privitor la modificarea Art. 74 indice 1 din Codul Penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care și la articolele privind insulta și calomnia. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Printr-o ironie a sorții, toate acestea s-au petrecut exact în „Ziua drepturilor omului” când, în condiții considerate cel puțin suspecte, acest proiect de lege, care fusese schimbat radical, cu o noapte înainte, de Camera Deputaților. Intrată parcă în stare de catalepsie, precum un șoricel hipnotizat de privirea ucigașă a unei cobre, presa nu a reacționat aproape de loc în fața acestui demers legislativ prin care USL a încercat să-i vâre pumnul în gură. Astfel se face că acest solicitarea celor 35 de organizații suplinește o reacție pe care presa însăși nu a fost în stare să o adopte.  

În răspăr cu legislația internațională

Această tentativă de reincriminare a celor două „delicte de opinie” vin, la țanc, în întâmpinarea  obsesiilor USL-iste, pe care atât Victor Ponta cât și Crin Antonescu nu ratează nici o ocazie să și le exhibe. Este vorba despre ideea lor fixă care-i îndeamnă să lipească pe fruntea oricărui ziarist care nu le cântă în strună „eticheta” că face parte, neapărat, din presa „băsistă”. De fapt această idee nici măcar nu este o noutate absolută. De fapt ea este doar o prelungire a sintagmei „o anumită parte a presei” din vremea Guvernului Năstase. Iar „presa băsistă” și „o anumită parte a presei” nu sunt nimic altceva decât moștenitoarele directe a ideii bolșevice conform căreia „cine nu este cu noi, este împotriva noastră”.  Iar cine este împotriva noastră, trebuie „stârpit” din rădăcină. În solicitarea lor, cele 35 de organizații atrag atenția guvernanților că „această decizie, luată fără consultare publică, aruncă la coș zece ani de eforturi făcute de societate pentru dezincriminarea insultei și calomniei. Ea elimină România din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele pe care le spune. Amintim politicienilor că deciziile Curții Constituționale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul penal a infracțiunilor de insultă și calomnie, trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO – care au putere de lege în România. Impunerea obligației ca defăimarea să fie sancționată penal nu este susținută de niciun articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de nicio hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.” În același timp, atât premierul cât și ceilalți doi factori de decizie politică sunt atenționați că „… din cauza grabei cu care s-a procedat la completarea și modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea unui text desuet, în vădită contradicție cu jurisprudența CEDO, și anume articolul 207 – proba verității. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmație să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când e vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenței CEDO (a se vedea cazul Dalban v. România, spre exemplu), cel care face o afirmație, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancționat sub nicio formă dacă probează existența unei baze factuale rezonabile pentru afirmația sa. Este absolut necesar ca articolele 205-207, ce reincriminează insulta și calomnia, să fie scoase din Codul Penal, actuala formă a legii fiind o gravă agresiune la adresa libertății presei și a libertății de exprimare în general”.
 
„Ciocu mic!”

Semnatarii acestei solicitări reamintesc faptul că, în anul 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracțiunilor de insultă și calomnie, în 2007 și 2013, Curtea Constituțională a decis că infracțiunile de insultă și calomnie nu sunt abrogate, iar, prin votul Parlamentului din 10 decembrie 2013, insulta și calomnia au fost reintroduse în Codul Penal. „Dezincriminarea insultei și calomniei a adus statului român felicitări din partea OSCE și a condus la creșterea rating-ului de țară în clasamente internaționale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”. De asemenea, potrivit reprezentanților societății civile, decizia Parlamentului, luată fără consultare publică, „aruncă la coș zece ani de eforturi făcute de societate pentru dezincriminarea insultei și calomniei” și elimină România din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele pe care le spune. În plus, politicienilor români li se mai amintește și faptul că deciziile Curții Constituționale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul penal a infracțiunilor de insultă și calomnie, trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO – care au putere de lege în România -, iar impunerea obligației ca defăimarea să fie sancționată penal nu este susținută de niciun articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de nicio hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Semnatarii apelului mai afirmă că este absolut necesar ca articolele 205-207, ce reincriminează insulta și calomnia, să fie scoase din Codul Penal, actuala formă a legii fiind „o gravă agresiune la adresa libertății presei și a libertății de exprimare în general”. Potrivit articolului 205 – Insulta, definește „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește”. Față de aceasta, Comisia juridică din Parlament a completat acest articol printr-un amendament privitor la pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei. Iar potrivit articolului 206, calomnia este „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei.” Așa că USL, ia-ți labele de pe presă, indiferent dacă este „băsistă” sau nu!

Vasile Surcel