
La aproximativ 20 de ani de la momentul decembrie 1989, chestiunea reformării Constituției și, implicit, a instituțiilor statului este mai actuală ca oricând, în contextul în care disensiunile dintre președinție și clasa politică dâmbovițeană sunt departe de a fi încheiate. În acest sens, Comisia prezidențială de analiză a regimului politic și constituțional din România a prezentat ieri, în Raportul final, că a identificat trei soluții care se exclud reciproc în ceea ce privește clarificarea răspunderii politico-penale a șefului statului. Potrivit Raportului Comisiei, cele trei soluții sunt: menținerea doar a articolului 96 din Constituția actuală – cel care face referire la punerea sub acuzare pentru "înalta trădare" -, "clarificarea modalității de funcționare a articolului 95" – cel care face referire la suspendarea șefului statului – sau eliminarea suspendării din funcție. Prin urmare, etapele propuse de Comisie sunt următoarele: votarea suspendării de către Camerele reunite, cu majoritatea absolută de membri, după consultarea Curții Constituționale, organizarea referendumului având ca obiect demiterea șefului de stat și dizolvarea de drept a Camerelor, în ipoteza în care președintele este reconfirmat de națiune prin vot.
România, între reformă și contrareformă
La rândul său, președintele Traian Băsescu a spus ieri, la prezentarea Raportului final, că din soluțiile multiple oferite de Comisia de analiză a regimului politic și constituțional a selectat zece, care, în opinia sa, ar conduce la clarificarea prevederilor constituționale. Astfel, cele zece opțiuni ale președintelui Traian Băsescu sunt: adoptarea unui regim semiprezidențial coerent, definirea mecanismelor dizolvării Legislativului, un sistem unicameral, eliminarea oricărui privilegiu al aleșilor care comit fapte penale, limitarea drastică a reglementării prin ordonanțe, un decupaj administrativ cu 9-12 județe sau regiuni și o autonomie locală veritabilă, recredibilizarea Curții Constituționale, introducerea referendumului obligatoriu, regândirea rolului și structurii CSM, definirea clară a tuturor drepturilor cetățenilor. Practic, în momentul de față, revizuirea Constituției se află în ograda Executivului, care are dreptul să-i propună acest lucru președintelui. Pe de altă parte, Băsescu dorește ca lucrul acesta să nu fie o decizie pripită, dar nici amânată la nesfârșit. "Dacă, potrivit articolului 150, Guvernul îmi va propune revizuirea Constituției, eu o voi iniția. Nu exclud, desigur, posibilitatea ca inițiativa să vină de la o pătrime din deputați sau senatori ori de la 500.000 de cetățeni", a spus șeful statului. Pentru liderul PD-L, Emil Boc, revizuirea Constituției este o chestiune firească, dar care nu trebuie să se transforme în sperietoare. În schimb, președintele PSD, Mircea Geoană, mizează pe reformarea Guvernului și, implicit, a statului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















