Gruparile infractionale specializate in comercializarea ilegala a deseurilor feroase sau neferoase au reusit sa -exporte- in cativa ani sistemul de irigatii al Romaniei, liniile de tensiune si infrastructura caii ferate. De asemenea, s-au dezasamblat cladiri metalice din fabricile -privatizate-, iar utilajele au fost vandute ca fier vechi. Multe din astfel de operatiuni ar putea fi incadrate ca sabotaje. Analfabeti, dar vicleni, chiar si infractorii de calibru mic au reusit prin astfel de operatiuni sa devina peste noapte multimiliardari. Profiturile se regasesc la cei mai multi in palate cu turnulete si -mertane- de ultimul tip parcate in garaje de marmura. La cei mai stilati, profiturile au fost reinvestite, astazi pozand in seriosi bussinesmeni.
Copsa Mica – -izvor- nesecat de deseuri
Recent, comisarii Garzii Financiare Sibiu au finalizat patru dosare penale, cu prejudicii de peste doua miliarde de lei aduse statului roman, in urma unor operatiuni de evaziune fiscala sau acte economice ilicite. Un caz concret, la punctul de lucru din Copsa Mica al societatii muresene Poliglot Comimpex, s-a constat lipsa oricarui fel de autorizatii, care ar fi trebuit eliberate de catre Comisia Nationala pentru Reciclare si, respectiv, Prefectura Sibiu. Societatea in cauza a fost amendata cu 50 milioane de lei si i-au fost confiscate peste 30 miliarde de lei, bani care reprezinta contravaloarea deseurilor industriale reciclate. Comertul cu deseuri de fier este si el infloritor la Copsa Mica. Ruinele Carbosinului sunt vizitate mai ales noaptea de catre hotii de deseuri, care dezmembreaza imobilele si constructiile metalice si vand ulterior piesele din fier. Pentru ca utilajele si cladirile fostului colos industrial sunt de multa vreme dezafectate, instalatiile si imobilele cu structura metalica sunt taiate si duse la fier vechi. Aceasta operatiune de curatare a zonei face ca interesul firmelor cu acest obiectiv de activitate sa fie unul ridicat, de unde si concurenta acerba care exista.
-Investitorii- straini au prins si ei spilul
Printre cetatenii straini care vin sa faca afaceri in Romania mai sunt si unii care se specializeaza la fata locului. Este cazul cetatenilor italieni Francesco Pomarico si Renato Cipro Pascuale, care au infiintat SC Dorval I Impex Italia SRL in localitatea Bucu, judetul Ialomita, avand ca activitate dominanta importul de motoare si piese auto second-hand din Italia. Pentru a justifica piese de schimb in valoare de 110 milioane de lei, acestia au prezentat documente care arata livrarea acestora sub forma de fier vechi, pentru care s-a incasat suma de numai 1,3 milioane de lei, urmarind sustragerea de la impozitare 207 milioane de lei.
Tiganii nu mai fac cazane, ci -tunuri-
Pana in 1989, tiganii lucrau -fierul-, transformandu-l in tuciuri, cazane pentru alambice, linguri si alte obiecte de uz gospodaresc. Dupa *89, acestia s-au specializat in -tunuri-. Tara este impanzita de mii si mii de firme care se ocupa cu -prelucrarea- si comercilizarea deseurilor feroase sau neferoase. La inceput, ei si-au vandut cateva mahmudele din aur si au investit banii in spagi pe care le dadeau directorilor de combinate de unde cumparau produse -dupa stoc-, adica la preturi infime. Dupa ce primeau marfa, plateau alte spagi directorilor de la alte combinate ca sa le cumpere marfa la preturi de 10-20 de ori mai mari decat cel cu care au cumparat-o initial. Profiturile sunt de ordinul miliardelor de lei. Exemplu concret este cel al tiganilor din Sintesti, una dintre enclavele din marginea Bucurestiului, de unde transporturile de cupru si aluminiu – adica transformatoarele si cablurile smulse din proprietatea statului, se faceau (si poate ca inca se mai fac) in flux continuu, marfa fiind transformata peste noapte in lingouri. La sfarsitul anului trecut, politistii au reusit sa clatine afacerea -metalurgistilor- de la Sintesti. La locuinta contabilei (o pensionara din satul Vidra) celor 10 firme din enclava, politistii au dat peste un morman de acte. Patronii celor 10 societati de neferoase foloseau facturile in alb pentru a acoperi provenienta marfii. Practic, tot ce venea de pe calea ferata si din retelele de irigatii se transforma in marfa cumparata pe factura de la societati din tara. Chitantele erau completate cu valori apropiate de sumele din facturile de vanzare pentru a se diminua in acest fel TVA si impozitul pe profit.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
