Peste 1,5 miliarde de euro, adusi in tara -cu sacosa-

Repatrierea valutei de la romanii care muncesc in strainatate declanseaza atat efecte negative, cat si efecte pozitive asupra economiei romanesti. Pe de o parte, transferurile curente de valuta din sectorul privat determina aprecierea monedei nationale, evolutie care stimuleaza importurile in defavoarea exporturilor si, implicit, adanceste deficitul de cont curent, iar pe de alta – finanteaza deficitul de cont curent, banii putand fi folositi in achitarea facturilor externe. In 2005, valoarea sumelor primite de peste granite s-a ridicat la 4,14 miliarde de euro. Din aceasta, aproape 60% s-a transferat institutionalizat, in vreme ce estimarile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) indica faptul ca restul de 40% a intrat in tara pe alte cai decat cele financiar-bancare.

-In ultimii trei ani, vanzarile de valuta ale persoanelor fizice rezidente catre casele de schimb valutar au crescut dela 5,8 miliarde de euro la 8,9 miliarde de euro, aceste valori incluzand o buna parte din banii remisi din strainatate-, a declarat, ieri, in cadrul seminarului -Transferurile private si impactul lor asupra economiei romanesti-, directorul Directiei Statistica din BNR, Marian Mustareata. Practic, o parte din acesti bani au apasat pe importuri de bunuri de consum, care au crescut de la 3,1 miliarde de euro, in 2003, la 4,7 miliarde de euro – in 2005, a adaugat oficialul bancii centrale.

Fara banii de-afara, deficitul ar fi depasit 14% din PIB

Cu toate ca nu exista, inca, o statistica oficiala dedicata migratiei fortei de munca, se estimeaza ca Romania are aproximativ doua milioane de lucratori in strainatate. Transferurile private au reprezentat anul trecut 5,6% din produsul intern brut (PIB), acoperind 18,5% din exporturi si 12,9% din importuri, a precizat directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea. Potrivit domniei sale, deficitul de cont curent din 2005 ar fi putut ajunge la 14,6% din PIB, in lipsa remiterilor din strainatate (-foreign remittances-).

Potrivit unui studiu sociologic realizat la sfarsitul lui 2004, din totalul persoanelor aflate la munca in afara tarii, 50,8% provin din mediul rural si 21,5% din micile orase. Din numarul de muncitori romani plecati in strainatate, 41% sunt din zona Moldovei, iar din capitala au ales sa plece numai 2,4% dintre romani. -Factorii determinanti pentru aceasta migratie sunt situatia financiara a familiei, educatia, deprecierea cursului in tara de origine fata de tara-gazda, cresterea economica in tara-gazda, cresterea economica mare in tara de origine pentru o motivatie investitionala-, a subliniat Voinea.

Efecte

Majoritatea acestor bani merg in consum. In Europa de Est, 65% se duc in consum si au ca efecte pozitive acoperirea unui deficit de venituri si nevoi esentiale, asigurarea accesului la servicii si sustinerea cresterii economice in tara de origine, iar pe de alta parte, alimenteaza inflatia, stimuleaza importurile si reduc interesul pentru munca si venituri al beneficiarilor, a sintetizat directorul GEA. O parte din acesti bani se duc si in investitii, datorita accesului mai bun la informatii. Astfel, in Europa de Est, 35% se duc in investitii. Printre efectele indirecte pozitive, Voinea a amintit intermedierea financiara, finantarea afacerilor de familie, angajari in comert, constructii, aducand drept contra-parti inlocuirea canalelor oficiale de finantare, dependenta, inegalitati, incurajarea fluxurilor de emigratie, cresterea preturilor activelor imobiliare.

Transferuri

Erorile si omisiunile din balanta de plati indica pentru anul trecut intrari nete de aproape 1,5 miliarde euro, pe care banca centrala nu stie inca la ce categorie sa le includa, a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea. Aceasta este suma care, in 2005, a intrat in tara noastra -cu sacosa-, a adaugat presedintele CEC, Eugen Radulescu. O alta modalitate de repatriere ar fi transferurile bancare, o formula sigura si curata, dar prea costisitoare pentru transferurile de sume mici, a mentionat Radulescu. La acestea se adauga transferul prin firme specializate, care ridica insa problema eficientei, tinand cont ca, la 1 miliard de euro, costul cumulat al serviciului de transfer poate urca la 80-100 milioane de euro.