Angajații români sunt nemulțumiți de salarii, dar și de relațiile reci cu șefii

Condițiile de muncă joacă un rol esențial pentru satisfacția anga­jaților români, iar angajatorii care nu pot mări salariile din cauza crizei economice trebuie să găsească alte soluții ca să-i motiveze să rămână în organizații și să dea randament maxim. Pot să-i implice mai mult în luarea deciziilor, să   organizeze team-buildinguri și traininguri și să reducă factorii de presiune psihică asupra lor. Este recomandarea specialiștilor în Psihologia Muncii, după un studiu care arată că indiferent dacă lucrează la stat sau privat, nemulțumirile angajaților au crescut ca efect al crizei economice. Jumătate dintre cei chestionați spun că îi nemulțumesc salariile, faptul că nu le este apreciată fidelitatea față de firme, dar și formalizarea relațiilor la locul de muncă. Angajații reclamă o diminuare a comunicării la serviciu, unde dominant a ajuns să fie sentimentul de concu­rență.

Bărbații, mai nemulțumiți de salarii decât femeile

Studiul realizat de Blocul Național Sindical  arată că de salarii sunt nemulțumiți mai ales bărbații, cu 50% mai mulți decât femeile la acest capitol. Angajații nemulțumiți lucrează în mediul privat (cu 52% mai mulți decât în sectorul public) și au mai avut cel puțin un loc de muncă anterior (cu 28% mai mulți angajați cu experiență decât cei aflați la primul loc de muncă).
Printre factorii semnificativi în explicarea nemulțumirilor salariale se numără neimplicarea în procesului de luare a deciziilor, nerecom­pen­sarea fideli­tății la locul de muncă, factorii de risc fizic, în special presiunea unor termene scurte, și lucrul în schimburi. Potrivit studiului, 55% dintre angajați sunt nemulțumiți de salariu și consideră că acesta nu reflectă munca depusă, față de 48% în 2010. Studiul arată că s-au redus activitatea de formare profesională, frecvența de team building-uri și traing-uri. De exemplu, în sondajul din 2011 față de 2010 procentul celor care declarată că activitatea de team building este practicată în compania care lucrează a scăzut de la 43,8 la 35,3.
De formarea la locul de muncă beneficiază în special bărbați (60,1%) din grupa de vârstă 35-44 de ani (38,2%), care au studii medii (75,5%) și lucrează în industrie în mediul privat.

Relațiile dintre șefi și angajați s-au formalizat în 2011

Pe de altă parte, relațiile la locul de muncă au devenit mai formale atât între șefi și angajați, cât și între salariați, predominând sentimentul de concurență, nu de coo­perare.
Ponderea relațiilor amicale între șefi și angajați s-a redus de la 23% în 2010 la 17% în 2011, iar între angajați a scăzut de la 71% în 2010 la 64% în 2011.
Potrivit studiului, angajații se autoevaluează mai slab decât în 2010, ceea ce denotă lipsă de încredere sau de moti­vație, putând fi însă și con­secința mediului economic advers. Astfel, 45% dintre angajați consideră că activitatea lor s-a îmbunătățit în ultimul an, față de 54% în 2010. Totodată 44% dintre salariați consideră că acti­vi­tatea lor s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, față de 54% în 2010.

Un român dintr-o sută s-a întors să lucreze în țară, anul trecut

Studiul BNS mai arată că în percepția angajaților, românii nu se întorc din străinătate, ci dimpotrivă tot mai mulți vor să plece la muncă în alte state. Doar un român din o sută s-a întors să lucreze în țară și unul din cinci ar pleca la muncă în străinătate, se mai arată în studiu.
Raportul dintre emigrația potențială și imigrația efectivă este de 21 la 1, ceea ce arată că percepția de pe piața muncii din România nu s-a îmbunătățit, potrivit autorilor studiului.
BNS spune că pentru reducerea tentației de a pleca la muncă în străinătate Guvernul ar trebui să-și concentreze acțiunile de atragerea investițiilor private, locale și străine, în regiunile de sud-vest și nord-vest, unde să își aloce părți mai importante din proiectele publice de investiții.
O structură economică în care bogăția și oportunitățile sunt doar în mari aglomerări precum București sau Cluj, iar sărăcia și lipsa de perspectivă sunt concen­trate în alte regiuni foarte sărace nu poate contribui la promovarea unei creș­teri economice sănă­toase și inclusive, consi­deră autorii studiului.

Portretul robot al angajatului care vrea în străinătate
Autorii studiului au făcut un portret robot al angajatului român care vrea să plece la muncă în străinătate. Astfel, acesta este bărbat, lucrează în prezent în sectorul privat, este profund nemulțumit de salariul actual, are între 25 și 44 de ani, provine dintr-un mediu sărac, în special din regiunea sud-vest Oltenia sau din regiunea nord-vest.

Mihaela Iamandei