Agitatie mare pe piata mijloacelor de informare in masa din Rusia, unde vechii jucatori sunt treptat inlocuiti de altii noi, gata sa jertfeasca orice pentru influenta asupra electoratului. Unii dintre acesti -proaspat-dospiti- media-oligarhi pot deveni, peste noapte, urmatoare tinte de atac din partea statului. Altii, dimpotriva, conteaza pe dividende politice, obtinute din abila manipulare a mijloacelor pe care le controleaza. Acest adevarat razboi nu vizeaza doar presa scrisa si vorbita, batalia s-a transferat inclusiv in sfera publicatiilor electronice, deosebit de numeroase si de variate pentru o tara unde calculatorul si accesul la Internet ramane, pentru multi, un vis.
Sa fie acesta rezultatul sau efectul campaniei electorale, in plina desfasurare in Rusia? Mai curand nu decat da, raspund analistii moscoviti. Purtata intre repezentantii diferitelor tabere ale puterii oficiale – vezi clanurile celor de la Sankt Petersburg, al celor de la Moscova, sau -oamenii in epoleti- -, si oligarhie, aceasta confruntare iese la iveala, etalandu-si lipsa de scrupule, pe masura apropierii alegerilor. A celor legislative din decembrie si a scrutinului prezidential de anul viitor. Context in care toata lumea se intreaba cui apartin, de fapt, mass-media din Rusia?
Conform statisticilor oficiale, statul detine canalele de televiziune ORT, -Rossia-, -Kultura-, -Sport- si toate centrele regionale ce fac parte din holdingul companiilor de stat. In plus, in subordinea Kremlinului se afla posturile de radio -Rossia-, -Maiak- si un post pentru tineret, cotidianul -Rossiskaia gazeta-, revista periodica -Rossia- si agentia de stiri -RIA-Novosti-. Restul este impartit intre diferiti oameni de afaceri, ale caror relatii cu administratia de la Kremlin definesc gradul lor de dependenta fata de puterea centrala. Si, implicit, a presei pe care o gestioneaza.
Berezovski, Hodorkovski si Abramovici
Ultimele studii intreprinse il indica pe Vladimir Potanin, proprietarul grupului bancar -Interros-, drept cel mai influent media-oligarh din Rusia: el detine, practic, cele mai populare publicatii, de la -Izvestia-, -Vedomosti- si -Komsomolskaia- pana la saptamanalul economic -Ekspert-. Nici Boris Berezovski nu sta rau, lui revenindu-i -Nezavisimaia gazeta-, cotidianul electronic -Grani.ru- si multe altele. Vine tare din urma patronul companiei petroliere IUKOS, Mihail Hodorkovski, este pe punctul de a cumpara de la Berezovski ziarul economic -Kommersant-. Cel mai bogat om din Rusia a pus, de asemenea, ochii, pe ziarul -Novaia gazeta- si a finalizat operatiunile pentru achizitionarea celui mai bine vandut cotidian, -Gazeta-, si reteaua de publicatii -Moskovskie novosti-. Agentia de stiri -ITAR-TASS- intra in proprietarea lui Roman Abramovici, care negociaza acum preluarea periodicului -Vsluh- (Cu voce tare), si a unui numar apreciabil de publicatii electronice.
Preferinte electorale
Asa stand lucrurile, cum se poate vorbi de o incalcare a libertatii de expresie in Rusia? -Daca vrei sa traiesti, ai grija ce vorbesti!-, avertizau analistii, in opinia carora sub Putin presa este mai docila decat a fost cea din perioada Eltin. -Totul este trecator-, indemnau ei, mai in gluma, mai in serios. Dar, se intrebau comentatorii politici de la Moscova, tot gluma sa fi fost interventia lui Putin de sambata, de la congresul partidului -Rusia unita-, unde seful statului a declarat clar pe cine va sustine la parlamentarele din iarna? Intr-adevar, prin comportamentul lui, liderul de la Kremlin a incalcat legea cu privire la drepturile electorale ale cetatenilor, participand la respectivul forum si urcand de doua ori la tribuna. Mai mult, el a cerut, practic, rusilor sa voteze formatiunea care l-a ajutat, in urma cu trei ani, sa ajunga la putere.
Standarde duble
Inainte de acest eveniment, Putin a acordat un amplu interviu presei americane, in preajma vizitei pe care seful statului rus o va efectua in cursul acestei saptamani in Statele Unite. Este prevazuta inclusiv o intrevedere cu presedintele George W. Bush, subiectul central urmand sa fie, normal, dosarul irakian. Nu va fi trecuta cu vederea nici cooperarea nucleara a Rusiei cu Iranul, pentru care Moscova a fost deseori criticata de Washington. Poate tocmai de aceea, Putin a considerat oportuna prezenta jurnalistilor de peste Ocean pentru a acuza Occidentul de aplicarea unor standarde duble in relatiile cu Rusia. El a spus ca serviciile ruse de spionaj detin date elocvente privind colaborarea multor companii occidentale cu Iranul -in domeniul tehnologiilor nucleare-. In privinta Irakului, liderul de la Kremlin a declarat ca -nu conteaza cine va conduce fortele de mentinere a pacii. Am reusit sa ne intelegem in problema afgana. De ce nu ne-am intelege si in dosarul irakian-, a lansat Putin, fara a exclude posibilitatea ca Rusia sa trimita trupe militare in regiune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
