Giurgiu – sase secole de istorie

Municipiul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in lunca si pe malul stang al Dunarii, la kilometrul 494 si la numai 60 km de Bucuresti. Totodata, este puntea de legatura intre Orient si Occident, fiind situat pe traseul coridorului de transport paneuropean nr. 9, Dunare – Canalul Rihn Mein Dunare ce leaga pe cale fluviala noua tari, de la Marea Neagra pana la Marea Nordului. Magistrala feroviara paneuropeana care porneste de la Ostende (Belgia) trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucuresti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istanbul sau prin Salonic se face legatura cu Atena.

Legenda spune ca Giurgiu a fost fondat in secolul al X-lea de un grup de comercianti din Genova, pe locul unei foste colonii a imperiului roman.

-Scrise sunt aceste lucruri, in cetatea noastra Giurgiu- – 1403

Prima atestare documentara a orasului dateaza din 23 septembrie 1403, cand in documentul prin care voievodul Mircea cel Batran si regele Poloniei, Wladislaw Jagello, au reinnoit tratatul de alianta dintre cele doua tari, se mentiona -Scrise sunt aceste lucruri, in cetatea noastra Giurgiu-. Cucerit de armatele imperiului otoman cativa ani mai tarziu, Giurgiu a ramas sub ocupatie turceasca timp de patru secole, fiind transformat intr-un cap de pod inspre Tara Romaneasca.

Orasul a devenit un important centru administrativ in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea. La inceputul secolului al XIX-lea, orasul, distrus in mare parte in timpul razboaielor ruso-turce, a fost reconstruit dupa un plan arhitectural care presupunea o dezvoltare radicala a strazilor pornind de la o piata centrala circulara, asa-numita farfurie. In timpul regimului comunist, aceasta retea de strazi si piete, unicat in Romania, a fost distrusa partial.

Recorduri inedite

Prima cale ferata din tara noastra a fost data in functiune in 1869 pe ruta Giurgiu – Bucuresti.

De asemenea, municipiul Giurgiu detine si alte recorduri, cum ar fi prima linie telegrafica, primul feribot si primul vas comercial sub pavilion romanesc.

Municipiul Giurgiu este la ora actuala un important centru politic, administrativ, comercial si cultural al judetului cu acelasi nume.

Este in acelasi timp si resedinta judetului cu acelasi nume si unul dintre cele mai importante orase-port din Romania.

Giurgiu are o populatie de aproximativ 73.000 de locuitori si o suprafata totala de 4.862 ha, din care 2.154 ha in zona intravilana.

Intre Giurgiu si orasul Ruse se afla singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria, denumit simbolic -Podul Prieteniei-, construit in anul 1954. Podul are doua niveluri, unul pentru transportul rutier si celalalt pentru transportul feroviar, facand legatura intre tarile din Peninsula Balcanica, Europa Centrala si Orientul Mijlociu.

In municipiul Giurgiu isi desfasoara activitatea numeroase societati comerciale cu profil de constructii de masini, utilaje si piese de schimb pentru foraj, transporturi rutiere, feroviare si fluviale, constructii civile, industriale, prefabricate din beton armat, mobilier din lemn, produse chimice, alimentare, textile, comert si servicii.

Zona Libera – atractia investitorilor romani si straini

In anul 1996 s-a infiintat, prin hotarare de guvern, Zona Libera Giurgiu cu o suprafata de 156 ha, cu posibilitati de extindere in viitor. Astfel, agentii economici au construit aici spatii adecvate pentru desfasurarea unor activitati diverse incepand de la asamblare calculatoare pana la manipularea diferitelor marfuri.

Orasul Giurgiu a devenit foarte atractiv atat pentru investitorii romani, cat si pentru cei straini, cu atat mai mult cu cat a participat la -Programul de reglementare a procedurilor de autorizare si functionare a IMM-urilor-, program coordonat si monitorizat de USAID si Ambasada SUA la Bucuresti.

Cu proiectul -Sa facem afaceri simplu si rapid-, finalizat in 2001, municipiul Giurgiu a ocupat locul I in competitia cu celelalte municipalitati. De asemenea, orasul de pe malul Dunarii mai colaboreaza si cu alti parteneri straini pentru derularea unor proiecte de interes local, cum ar fi cel de reabilitare a retelei termice din cartierul Policlinica, finalizat in noiembrie 2001, a carui investitie s-a ridicat la 1.050.000 dolari. Este de semnalat faptul ca Giurgiu a fost inclus in randul celor noua orase-pilot din Romania si a elaborat, cu finantarea nerambursabila a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD, strategia locala de dezvoltare durabila in cadrul proiectului Agenda 21 Locala.

Sfantul Gheorghe, patronul spiritul al municipiului

Patronul spiritual al orasului Giurgiu este Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, si in fiecare an la 23 aprilie se sarbatoreste ziua municipiului.

Pentru orice vizitator, itinerariul turistic prin Giurgiu trebuie sa includa Muzeul de istorie -Teohari Antonescu-, Turnul cu ceas, a carui restaurare se va incheia in acest an, monumentele inchinate eroilor din razboiul de independenta si a ostasilor francezi cazuti la Giurgiu in timpul primului razboi mondial, precum si cel ridicat in memoria celor care s-au jertfit in a doua conflagratie mondiala. De asemenea, turistul poate vizita Salonul Artelor, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Biserica Inaltarea Domnului ori Biserica Buna Vestire, unde se pastreaza inca pictura interioara originala realizata de catre Tatarascu.

Printre personalitatile care si-au legat numele de acest oras se numara Eminescu, Iorga, Mihai Viteazul, Ionel I.C. Bratianu, Tudor Vianu sau Constantin Teasca.

-Nu ma las pana nu realizez linia de centura a orasului-

– A declarat Lucian Iliescu, primarul municipiului Giurgiu

Edilul-sef al municipiului, Lucian Iliescu, s-a nascut la 24 iulie 1946, in Giurgiu, iar in 1964 a absolvit Liceul -Ion Maiorescu-, din acest oras. Dupa terminarea Facultatii de Mecanica din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti, in 1969, se intoarce in orasul natal si lucreaza la Intreprinderea de Gospodarire Oraseneasca pana in 1972. Intre 1972 si 1973 isi desfasoara activitatea la Intreprinderea pentru Prelucrare a Cenusilor de Pirita dupa care, pana in 1997, lucreaza ca inginer la Fabrica de zahar. Din 1977 pana in 1990, Lucian Iliescu indeplineste succesiv functiile de inginer-sef, director tehnic si din 1985 director general al Intreprinderii de Masini si Utilaj Greu Giurgiu. Intre 1991 si 1996, a fost administratorul unei societati comerciale private, iar din 1996 pana in prezent este primarul municipiului Giurgiu.

– Domnule Lucian Iliescu, sunteti la al doilea mandat de primar in fruntea municipiului, ca atare, acum, la ceas aniversar, faceti va rog o retrospectiva a acestor ani.

– In primul rand, cunoscand bine orasul, am stiut de unde sa apuc fraiele, de unde incep si, totodata, fiind girgiuvean suta la suta, stiam cu ce probleme se confrunta orasul. Usor-usor, i-am dat o fata acestui oras pentru ca nu vreau sa fiu asa lipsit de modestie, este o urbe tare apreciata. Ca atare, suntem inclusi in aproape toate programele internationale de colaborare si de atragere de fonduri prin cofinantare. La preluarea mandatului, mi-am dat seama ca guvernul este destul de sarac, drept pentru care de-a lungul acestor ani am dezvoltat ceea ce legea de abia acum permite, aceasta directie de relatii internationale de integrare europeana. Ca atare, am reusit sa intram intr-o serie de programe internationale.

– S-au creat locuri de munca in acesti ani pentru giurgiuveni?

– Locurile de munca reprezinta o mare problema pentru Giurgiu. Pot sa spun ca fata de 1989, acum, industria din Giurgiu reprezinta doar circa 8%. Avem mult de facut fata de ceea aveam pana in *89. Giurgiu traieste din faptul ca este un oras de frontiera, cu o influenta balcanica si cu posibilitati de afaceri, deci un mic comert. Dar viata in Giurgiu nu este cea care poate ne-am fi dorit-o. Este o perioada destul de grea. Toata lumea priveste inapoi comparandu-se cu anii pana in *89 cand aveau un salariu, un loc de munca si acum vor si ei o siguranta a zilei de maine. La ora actuala, in primarie lucreaza peste 1.400 de oameni si marea majoritate in sectorul domeniului public, unde si oamenii necalificati isi gasesc cate un loc de munca. Dar vreau sa spun ca si acolo, la ora actuala, am multe solicitari de angajare, dar posibilitatile sunt reduse. Important este ca a crescut constiinta oamenilor vizavi de existenta si de locul de munca. In cei peste sapte ani de cand ma aflu in fruntea primariei, mi-am dat seama ca oamenii au inceput sa tina foarte mult la locurile de munca.

Giurgiu face parte dintre orasele considerate cu o birocratie redusa

– Care sunt cele mai mari realizari ale celor peste sapte ani de cand va aflati in fruntea orasului?

– Giurgiu fiind un oras de granita, am incercat ca relatiile cu orasul de peste Dunare, Ruse, sa fie dintre cele mai bune si, ca atare, la ora actuala, cele doua orase sunt infratite. De asemenea, avem o serie de programe de finantare externa intr-o euroregiune. Suntem bine priviti pentru euroregiunea Giurgiu-Ruse si am reusit cateva lucruri foarte importante. Avem deja o universitate internationala Giurgiu-Ruse, unde ne bazam pe cele doua institutii de invatamant superior – Universitatea din Ruse si Academia de Stiinte Economice Bucuresti. Deja universitatea din Giurgiu este la al patrulea an de existenta care se va dezvolta pana la nivelul studiilor de masterat si chiar un incubator de afaceri. De asemenea, am facut un proiect comun pentru dezvoltarea zonei de faleza de valorificare a Dunarii si, dupa informatiile pe care le avem astazi, se pare ca avem toate sansele sa primim aceasta finantare. Am mai lucrat impreuna cu vecinii nostri la un proiect pentru epurarea apelor menajere care sunt deversate in Dunare, pentru ca atat Giurgiu, cat si Ruse au probleme mari de poluare. Deci, lucruri foarte interesante si bine privite de catre comunitatea europeana. Giurgiu face parte dintre orasele considerate cu o birocratie redusa, drept pentru care am fost nominalizati ca primul oras al Romaniei in ceea ce priveste reducerea birocratiei. Am reusit sa luam aceasta distinctie de oras de cinci stele deoarece am redus birocratia in administratie exact pe programul pe care l-am derulat cu Ambasada SUA la Bucuresti. Personal, fostul ambasador al SUA, ne-a inmanat aceasta distinctie. In primul rand, am reusit ca autorizarea unui agent economic sa nu mai fie facuta de primarie. Acum, am reusit impreuna cu Camera de Comert ca analiza cererilor cetatenilor pentru firme sa se realizeze in maximum doua saptamani. Nu intamplator, am primit in 2001 distinctia prin care Giurgiu si Ramnicu Valcea au fost considerate orase ce indeplinesc conditii de integrare europeana in ceea ce priveste reducerea birocratiei.

– Ce ati mai realizat in acesti sapte ani de cand sunteti primar?

– In primul rand, m-am ocupat de una dintre cele mai vechi cladiri din oras care este Casa de cultura, ce a fost redata circuitului cultural in urma cu aproape patru ani. Un alt edificiu pe care l-am realizat in acest mandat a fost crearea bazei de productie si sediului Directiei Domeniului Public, iar acum sunt in constructie patru sali de sport. Dupa mine, sportul este mai mult decat ceva necesar.

Dezvoltarea economica a orasului fara gaze naturale este aproape imposibila

– Care sunt planurile de viitor?

– Vreau neaparat sa am satisfactia ca in orasul Giurgiu se va rezolva problema introducerii gazelor naturale, este o treaba dorita de giurgiuveni de ani buni. Sper sa reiau discutiile, pentru ca avem nevoie de o garantie guvernamentala pentru aceasta investitie si trebuie sa gasesc o firma straina care sa concesioneze aceasta lucrare. Pentru ca e vorba de aproape 20 milioane de euro, si acesti bani nu pot sa-i garantez prin ce are primaria si este nevoie de sprijinul guvernului. Dar cum executivul nu poate asa ceva, atunci singura solutie va fi aceasta concesionare a investitiei unei firme puternice. Toata lumea ramane surprinsa ca Giurgiu nu are gaze naturale. Dezvoltarea economica a orasului fara gaze naturale este aproape imposibila.

Nu ma las pana nu realizez linia de centura a orasului. De asemenea, nu ma las pana nu realizez orasul de agrement, orasul de turism, partea de turism a orasului. Suntem aici intr-un program cu parteneri italieni pentru a pune in valoare Dunarea si cred ca Giurgiu va deveni un satelit al Bucurestiului in adevaratul sens pentru turism si pentru recreare. M-as bucura sa vad aici acest cartier de vilisoare cu ambarcatiuni proprii bineinteles si pentru giurgiuvenii nostri, dar pentru bucuresteni pentru ca, efectiv, Bucurestiul nu poate fi satisfacut de Snagov, care efectiv l-a sufocat.

– Se mai aud cainii in Giurgiu?

– Provenienta cuvintelelor -Auzi cainii in Giurgiu- este legata foarte strans de acele biruri pe care le dadeam noi catre otomani, printre care se numara si oile aduse din toate zonele de munte. In aceste turme erau foarte multi caini care incepeau sa urle cand se desparteau de oile care erau trecute peste Dunare. Ei ramaneau aici in Giurgiu si de aceea urlau pana cand dispareau din zona.

Giurgiu este poarta de sud a Romaniei

– Cand se va muta primaria in casa noua?

– In 15 octombrie 2003 ne vom muta intr-un alt sediu a carei investitie este estimata la aproape 100 miliarde de lei.

– Ce le-ati transmite acum giurgiuvenilor?

– In primul rand, multa sanatate ca sa putem realiza impreuna la Giurgiu cat mai repede o zona civilizata a Romaniei. Giurgiu este poarta de sud a Romaniei si este important ca orasul sa arate foarte bine. Cu ocazia zilei de 23 septembrie, urez giurgiuvenilor multe secole de prosperitate si de recunoastere internationala a tot ceea ce au realizat. Sunt alaturi de ei in stradaniile noastre pentru mai bine, astfel incat si urmasii nostri sa fie mandri de noi, precum suntem azi, aici, mandri de cei care au stat straja la zidurile cetatii Giurgiului.