Paradisurile fiscale albesc fondurile evaziunii autohtone

– Evaziunea fiscala si-a schimbat tintele, capatand noi valente in tara noastra. Potrivit ministrului Autoritatii Nationale de Control (ANC), Ionel Blanculescu, legiferarea accizarii la sursa a facut ca evaziunea din comertul cu produse petroliere si cu alcool sa emigreze spre practici mai -soft-, cum ar fi ascunderea profiturilor de catre marile companii

– In Romania, societatile comerciale produc sume imense de bani negri si din transferurile externe, de regula prin intermediul firmelor de tip fantoma si al celor ce functioneaza in regim off-shore. Reteta succesului este simpla: cresterea artificiala a cheltuielilor prin contracte de consultanta cu firme inregistrate in paradisuri fiscale. Tranzactiile de acest gen dau o fata mai umana operatiunilor de spalare de bani

– Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Ioan Melinescu, a declarat ca, in acelasi timp, o alta tenta a fenomenelor de evaziune consta in -externalizarea- sumelor ilicite de catre diferite organizatii mafiote. Astfel, arabii au scos ilegal din Romania peste 100 milioane de euro, sume care au provenit din activitatea firmelor-fantoma gestionate de organizatiile chinezesti. -Infractorii chinezi si cei arabi au scopuri comune in Romania, colaborand intens-, a adaugat seful Oficiului

– Atat ministrul Blanculescu, cat si reprezentantul Oficiului de Combatere a Spalarii Banilor sustin ca fondurile economiei subterane sunt spalate in tara noastra prin intermediul bancilor comerciale, care, practic, joaca rolul de placi turnante pentru tranzactiile internationale

Firmele-fantoma si paradisurile fiscale, reteta de succes pentru evaziune

In ultimele luni, evaziunea fiscala a capatat noi forme de exprimare in Romania. Daca in ultimii doi ani economia subterana, ajunsa la niveluri greu digerabile, se baza in principal pe fondurile rezultate din neplata accizelor si a taxei pe valoarea adaugata din comertul cu alcool sau petrol, in prezent, potrivit autoritatilor, statul risca sa pice victima sigura altei retete de succes.

Altfel spus, o data cu legiferarea accizarii la sursa, evaziunea din comertul cu produse petroliere si cu alcool a emigrat spre domenii mult mai soft, cum ar fi si cel al pacalirii Fiscului prin ascunderea profiturilor de catre marile companii. Mai mult, pe langa impozitul pe profit extrem de mic pe care-l platesc statului, in Romania societatile comerciale produc sume imense de bani negri si din transferurile externe, de regula prin intermediul firmelor de tip fantoma si al off-shore-urilor, plasate in paradisuri fiscale. Astfel, atat reprezentantii Garzii Financiare, cat si cei ai Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor sustin faptul ca in prezent se practica cu consecventa reteta cresterii artificiale a cheltuielilor prin contracte de consultanta cu firme inregistrate in paradisuri fiscale, tranzactii care nu fac altceva decat sa dea o fata mai umana operatiunilor de spalare de bani.

ANC a dat, bugetul a luat

Potrivit raportului prezentat de Ionel Blanculescu, ministrul delegat pentru coordonarea activitatilor de control, Autoritatea Nationala de Control a raportat cresterea lunara a incasarilor la bugetul de stat in iulie si august cu 5.200 miliarde de lei, fata de primul semestru din acest an. In pofida fenomenului declararii in fals a profiturilor de catre societatile comerciale, ANC a raportat o crestere a aportului la buget din partea impozitului pe profit. Astfel, daca media primelor sase luni s-a situat la un prag al incasarilor de 3.095 miliarde de lei, media lunilor iulie si august a atins un nivel de 5.221 de miliarde, cresterea fiind de 68%. -Autoritatea de control va continua sa urmareasca fenomenele evazioniste din comertul cu alcool sau cu petrol, dar va incepe sa monitorizeze cu mai multa atentie domeniul rambursarilor de TVA si cel al prestarilor de servicii. In momentul de fata, institutiile abilitate deruleaza operatiuni de control si investigatii care, cumulate, implica prejudicii financiare ce depasesc nivelul de 225 milioane de dolari-, a declarat ministrul Blanculescu.

Registrul Comertului – stat in stat

Una dintre cauzele marii evaziuni continua sa fie aceea a fenomenului firmelor fantoma, care joaca rol de paravan pentru circuitele economice ilicite. -Aceste firme, infiintate la Registrul Comertului cu cateva milioane de lei, pe baza documentelor de identitate false, ne dau mari batai de cap. Practic, organele de control nu pot face fata acestui fenomen, din moment ce la Registrul Comertului firmele se infiinteaza cu mare usurinta, fara nici un fel de precautie-, sustine comisarul general adjunct al Garzii Financiare, Marian Pasulea.

Unul dintre exemple in acest sens este si ancheta Garzii Financiare privind activitatea comerciala a societatii ploiestene Gabryani Com. Potrivit raportului institutiei, administratorul societatii, Jipa Niculae, a inregistrat fraudulos societatea la Registrul Comertului, declarand un sediu fictiv, dupa care a intrat in afaceri cu produse petroliere. Operatiunile depistate de comisari au scos la iveala un rulaj de peste 100 milioane de lei, suma din care prejudiciul adus la buget din neplata accizelor s-a ridicat la 48 de miliarde.

Un alt caz a fost descoperit de Garda Finaciara in colaborare cu organele vamale, avandu-l in prim-plan pe Dan Zamonea, directorul reprezentantei din Romania a firmei farmaceutice Hoffman la Roche Ltd. din Elvetia. Acesta a fost depistat, la trecerea frontierei, ca a incercat sa introduca in Romania, ilegal, suma de 150.000 de dolari. Verificarile continuate si la sediul reprezentantei din Bucuresti au scos la iveala ca in casieria societatii a mai fost depistata suma de 50.000 de dolari, in fisicuri legate cu banderole apartinand unor banci straine. Banii nu au putut fi justificati cu documente legale de provenienta. Intreaga suma a fost confiscata, cazul aflandu-se in prezent in cercetare, existand suspiciunea de spalare de bani.

Mafia chineza, mana-n mana cu arabii

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Ioan Melinescu, a aratat ieri faptul ca, potrivit infornatiilor institutiei, in ultima perioada de timp cetatenii arabi au scos ilegal din Romania peste 100 milioane de euro. -Aceste sume provin suta la suta din activitatea firmelor-fantoma gestionate de organizatiile chineze-, sustine Melinescu, care a adaugat ca s-a constatat ca infractorii chinezi si cei arabi au scopuri comune in Romania, si anume fentarea taxelor si impozitelor. -Mafia chineza nu mai este o mafie inchisa, asa cum era ea la inceputurile ei in Romania. Si-a dezvoltat activitatile si in ultimii ani colaboareaza intens cu cetatenii arabi, cei care urmaresc si finantarea altor fenomene ilegale-, a declarat seful Oficiului de prevenire a spalarii banilor.

Bancile comerciale – placa turnanta a banilor negri

Dl Melinescu a mai aratat ca in tara noastra spalarea banilor se realizeaza in primul rand prin tranzactiile imobiliare si prin interpunerea paradisurilor fiscale. -In Romania este foarte usor sa pierzi urma banilor, prin utilizarea conturilor bancare ale unor firme-fantoma, ai caror proprietari au acte de identitate false-. Seful Oficiului a precizat ca bancile comerciale au fost avertizate asupra activitatilor ilicite derulate de omul de afaceri Ion Marin, principalul suspect in cazul fraudei bancare de 788 miliarde de lei de la sucursala BCR Novaci. -Oficiul a facut o sesizare inca din 2001 privind garantarea unui credit contractat de omul de afaceri cu 5.300 de monede din metale pretioase, pentru care nu existau documente de provenienta-, a adaugat dl Melinescu, care a mai precizat ca, desi cercetarea lui Marin trebuia sa fie una minutioasa, aceasta nu a mai ajuns la urmarirea penala si la confiscarea monedelor.