Daca nu, atunci nu citi mai departe! Somn usor in continuare!
Daca da, atunci citeste si da-ne un telefon la 021-315.19.48. Repede!
Fiecare drept trebuie sa implice o obligatie
Laurentiu Stefanescu este presedintele organizatiei locale URR din Timisoara. Are 31 de ani si este absolvent al Facultatii de Stiinte Economice a Universitatii de Vest din Timisoara. Din anul 1997 lucreaza in domeniul pietelor de capital ca broker, mai apoi fiind consultant de investitii.
-Subsidiaritatea reprezinta principiul de baza al restructurarii sistemului politic si economic din Romania. Consider ca este cat se poate de firesc si de moral ca problemele sa fie rezolvate la un nivel cat mai apropiat de cel la care se gasesc ele-, spune Laurentiu Stefanescu.
Autoritatile locale, in viziunea noastra, trebuie sa aiba autonomia financiara si administrativa necesara dezvoltarii unor investitii locale, pentru a le oferi siguranta necesara pe termen lung. Acest lucru il putem realiza prin retinerea la bugetul local a peste 50% din sumele colectate local din taxele si impozitele generale (TVA, impozit pe profit, impozit pe venit etc).
In Timisoara avem un bun exemplu de administratie locala care foloseste cat mai bine resursele existente in folosul cetateanului; din pacate, pentru a face asta, aceasta administratie locala este nevoita sa se lupte cu un sistem centralist constrangator si absurd, corupt si ineficient, care reglementeaza absolut tot, inclusiv numarul de angajati ai primariei si cuantumul salariilor acestora.
Consideram ca e necesara transferarea catre autoritatea locala a tuturor serviciilor de interes public local (scoli, spitale, politie etc.) a caror gestionare nu necesita organizare regionala sau nationala, adica cea mai mare parte a lor; asta nu inseamna insa ca un segment restrans, de baza, al educatiei, sanatatii sau politiei nu poate ramane pe mai departe in administrare regionala sau nationala.
Statul trebuie sa pastreze doar resursele necesare asumarii rolului de reglementator si arbitru in viata sociala si economica a tarii. In URR, noi credem ca fiecare drept implica o obligatie si invers. Tocmai de aceea, comunitatile ar trebui sa aiba surse de finantare corespunzatoare pentru fiecare din functiunile pe care trebuie sa le indeplineasca, si este absurd modul in care guvernul actual transfera in sarcina localitatilor activitati (CET-urile, institutii culturale etc.) fara a transfera si resursele aferente.
Avantajele functionarii unui astfel de sistem social sunt relevate de experienta statelor europene dezvoltate, printr-o mai eficienta administrare a resurselor, printr-un control mai -scurt- al modului de folosire a banilor, prin scaderea coruptiei la nivel central, prin evitarea controlului politic obtinut pe baza directionarii resurselor in mod inechitabil, prin dezvoltarea spiritului civic si al interesului si respectului fata de institutiile publice. De asemenea, credem ca ar dezamorsa tensiunile generate de frustrarile multor cetateni care considera ca statul, in mod nelegitim, ii taxeaza fara a le oferi nimic in schimb. Or, mentalitatea de reconstructor este una pozitiva, care incearca sa depaseasca frustrarile si sa plece de la ceea ce putem face mai bine fiecare dintre noi.
Noul Cod Fiscal, o falsa reforma
Anca Fodi este presedintele Organizatiei locale URR sector 1 si, in acelasi timp, expert in domeniul finante-banci-piete de capital, cu specializari multiple in domenii precum evaluarea afacerii, administrarea portofoliului de investitii, obtinere de finantari, managementul proiectelor. Daca experienta profesionala este impresionanta, in politica a intrat pentru prima oara alaturi de URR. Si asta pentru ca -la URR lucrez cu oameni pe care nu ii cunosteam inainte, dar cu care impartasesc aceleasi idei si valori. Oameni care pun mare pret pe lucrul in echipa, pe respectul fata de celalalt, pe onoarea cuvantului dat. Oameni care ma motiveaza sa fac si in continuare ceea ce tine de mine ca sa traiesc intr-o tara de care sa pot fi mandra intr-o buna zi-, spune Anca Fodi.
Experienta in domeniul ei de activitate, dorinta de implicare si propriile resurse sunt contributiile majore la construirea unei Romanii in care sa-si creasca in siguranta copilul.
Contributia ei a fost esentiala atunci cand Uniunea pentru Reconstructia Romaniei a realizat analiza noului Cod Fiscal propus de actualii guvernanti.
Ce asteptam cu totii de la un Cod Fiscal?
Simplificarea sistemului, stabilitate si reducerea birocratiei. Codul Fiscal trebuie sa asigure un cadru legal clar si usor de aplicat pentru toate impozitele si taxele. Fara un Cod Fiscal armonios si coerent, inchidem si ultima posibilitate de schimbare si incurajare a cresterii economice.
Proiectul noului Cod Fiscal si ideea cotei unice a impozitului au fost aruncate pe piata fara a fi consultati nici unii dintre oamenii si organizatiile interesate din Romania (sindicate, patronate, asociatii profesionale si specialisti etc.). Fiind o masura determinata in principal de un esec, si anume esecul colectarii si administrarii impozitului pe venitul global, cota unica e pentru guvern doar un colac de salvare. Nimeni nu stie daca el va functiona sau nu si nimeni nu stie ce costuri va implica operatia de salvare.
Cota unica propusa doar simuleaza simplificarea. In realitate, e clar ca, in varianta propusa de guvern, complexitatea sistemului de impozitare progresiv se transfera aproape in intregime in sistemul deductibilitatilor. De asemenea, se transfera aici si progresivitatea in sine, deducerile avand un pronuntat caracter social (data fiind cota foarte mare propusa, de 23%, era evident necesar sa se compenseze cumva cresterea impozitarii pentru cei cu salarii mici). Si atunci, la ce bun sa mai facem o reforma care numai transfera problemele dintr-o parte in alta, doar lasand impresia ca le-a rezolvat?
Avem convingerea ca sistemul de impozitare propus de guvern e genul de reforma cu mare impact mediatic, dar care nu rezolva problema esentiala. Printre altele, nu rezolva problema fondurilor speciale sau a cotelor mari de CAS, colectate foarte slab si din cauza ineficientei si corutiei din administratie, dar si pentru ca oamenii simt ca le platesc degeaba.
Noi sustinem introducerea unei cote unice, dar mult mai reduse. O cota unica de 16%, cu acelasi nivel al transei deductibile, ar face cu adevarat sistemul mai simplu si ar reprezenta un stimul mult mai puternic pentru aducerea la suprafata a economiei negre sau gri. Insa adevarata reforma a fiscalitatii pe care o propunem consta in simplificarea drastica a sistemului de taxe, reducandu-le de la peste 200, cate sunt acum, la cel mult 20. Oricum, reforma nu poate avea succes decat daca sunt reformate serviciile sociale si de sanatate si daca este eliminata coruptia care permite colectarea selectiva a taxelor si impozitelor.
Alte probleme grave ale fiscalitatii, nerezolvate pana acum, sunt lipsa stimulentelor pentru investitii si export, ca si inflatia sau blocajul financiar.
Noul Cod Fiscal lasa din nou ambiguitati in determinarea bazelor impozabile, in regulile de impozitare aferente reorganizarii si lichidarii societatilor comerciale, iar unii termeni cuprinsi in noua legislatie nu sunt clar definiti. Noul Cod Fiscal este, astfel, doar o reforma de fatada, care nu poate decat sa esueze pe toata linia.
Agricultura – prezent sumbru, viitor incert
In septembrie, Uniunea pentru Reconstructia Romaniei a infiintat, la Sannicoara, prima organizatie URR din mediul rural. Intr-un sat de langa Cluj, in care oamenii s-au saturat de modul in care se aplica politicile social-economice in comunitatea lor, 10 sannicoreni au decis sa construiasca, asa cum declara presedintele organizatiei, Ioan Luca, -un URR local-. Alaturi de el, alti patru si-au asumat rolul de a consolida si conduce echipa: Alin Oprea – profesor de religie-istorie, Vasile Secara – pastor penticostal, Cristian Handrea – agent de paza la primarie, si Sorin Nas – fermier.
Oameni apreciati in zona, care nu au facut niciodata politica, dar sunt puternic motivati sa schimbe in bine lucrurile care nu le plac in jurul lor. -M-am ambitionat sa incerc sa schimb ceva; prea putini dintre noi decid asupra prioritatilor comunitatii noastre-, spune presedintele Luca. Si organizatia locala Sannicoara, sustinuta de ureristii clujeni, s-a mobilizat, propunandu-si, pentru inceput, sa atraga fonduri pentru modernizarea scolii. Au reusit, pe principiul -Pornim de la putin pentru a ajunge la mai mult-. Proiectele lor continua, in aceasta toamna, cu vopsirea podului de peste Somes.
Cand vor termina si podul, stiu exact ce urmeaza sa faca: sa ii invete si pe ceilalti sannicoreni cum trebuie sa procedeze pentru a obtine subventii agricole. Cu totii sunt producatori si aceasta ocupatie reprezinta o sursa de venit. Iar la acest capitol, politicienii de pana acum nu le-au fost de mare ajutor. -Suntem obligati sa vindem carnea la jumatate din pretul de acum doi ani, iar in galantare pretul de desfacere al carnii este dublu fata de acum doi ani-, spune Ioan Luca, nemultumit ca statul incurajeaza intermediarii, in loc sa-i stimuleze pe producatori.
Ideile pe care le sustin sannicorenii sunt aceleasi cu masurile pe care URR le propune pentru agricultura:
1. Incurajarea crearii de exploatatii agricole functionale. Politica de subventionare sa fie orientata prioritar catre exploatatiile cuprinse intre 50 si 400 de hectare. Sa incurajam formarea fermelor de marime medie, adica asocierea micilor proprietari, descurajand in acelasi timp acumularea de proprietati foarte mari, care denatureaza competitia prin puterea prea mare pe care ajung sa o detina.
2. Reforma legislativa. Finalizarea distribuirii titlurilor de proprietate pe intreaga suprafata cuvenita (adica inclusiv restituirea terenurilor aflate inca in proprietatea statului) si simplificarea procedurilor de transferare a proprietatii funciare si de arendare.
3. Subventionarea pe principii economice, nu electorale sau politice. Sistemul de subventii trebuie sa devina transparent si accesibil in conditii de egalitate, nu pe baza unor -liste- arbitrare sau dictate de interese clientelare. Subventionarea pretului motorinei utilizate in agricultura.
4. Consultanta gratuita. Statul trebuie sa asigure, prin ministerul de resort, directiile judetene ale acestuia si camerele de comert, consultanta necesara formarii asociatiilor de producatori si de valorificare a produselor. O mare problema a agriculturii romanesti este aceea ca micii producatori sunt la discretia procesatorilor/achizitorilor de produse agricole, pericol care se poate evita doar daca ei se asociaza si dobandesc impreuna o pozitie de pe care sa poata negocia un pret corect pentru produsele lor.
5. Subventionarea dobanzii creditelor agricole. Aceste credite, destinate reutilarii si reluarii ciclului agricol, trebuie sa combata decapitalizarea severa a agriculturii, in special a micilor producatori. Dar ele trebuie orientate prioritar catre cei care demonstreaza potential de dezvoltare.
6. Combaterea cartelurilor si a practicilor monopoliste. Statul are datoria de a impune regulile specifice oricarei economii de piata, inclusiv cele care protejeaza concurenta loiala. Legislatia existenta in acest domeniu trebuie sa inceteze a fi o simpla litera moarta. Astfel, marii procesatori/achizitori nu vor mai putea impune micilor producatori preturi nejustificat de mari.
Sistemul incepe sa se clatine pe dinauntru
Victor Rebengiuc, membru URR:
-Nu m-am putut incadra in nici un fel in alt partid pana acum. Cred ca ele sunt compromise. Au facut fel de fel de incercari, au castigat increderea electoratului si au ajuns in parlament si la guvern promitand schimbarea Romaniei. Aceasta schimbare nu s-a produs. Faptul ca exista o Uniune pentru Reconstructia Romaniei este lucrul care m-a cucerit si m-a facut ca, pentru prima data in viata mea, sa ma inscriu intr-o organizatie politica. Acesti oameni sunt capabili, nu sunt tributarii unor ideologii trecute si sunt convins ca vor fi capabili sa schimbe Romania-.
Pentru prima data, Victor Rebengiuc s-a alaturat unei miscari politice din Romania. A facut-o fara a cere privilegii sau functii. Ni s-a alaturat fiindca a simtit ca -URR este sansa pentru schimbarea in bine a Romaniei-. O schimbare pe care o asteapta de mult timp si la care, prin experienta domniei sale, doreste sa contribuie.
Dupa zeci de ani de cariera impresionanta, pe scene din toata lumea, Victor Rebengiuc are multe de spus despre teatrul romanesc. -Am lucrat in Franta si acolo nu exista actori angajati in mod permanent intr-o companie teatrala. Companiile functioneaza cu un staff administrativ si unul de productie, dar actorii sunt angajati intotdeauna pe proiecte, pe durata unui anumit proiect. Evident, acolo exista si o alta legislatie, exista agenti teatrali care au grija de mai multi actori, care se preocupa sa le gaseasca de lucru actorilor pe care ii reprezinta. In Romania sunt multi actori tineri, regizori tineri care nu au angajamente in teatrele de stat si atunci incearca sa se afirme, sa-si faca cunoscuta vocatia prin mijloace neconventionale si in locuri neconventionale. Ei nu au sansa actorilor francezi, aparati printr-o lege speciala, care spune ca actorii care lucreaza pe baza de proiecte pe termen limitat beneficiaza, in pauza dintre proiecte, de niste prevederi legale, sociale, care le asigura protectia financiara necesara-.
Victor Rebengiuc opteaza pentru pastrarea a ceea ce este bun in sistemul actual – teatrele subventionate de stat, intr-o anumita masura o trupa permanenta in fiecare teatru si, evident, subventia culturala in general. Insa o politica realista, transparenta si adaptata la necesitatile actuale ale culturii este indispensabila. Pentru ca – spune Victor Rebengiuc –in momentul de fata, in Romania sistemul incepe sa se clatine pe dinauntru-.
Considerand ca, -in momentul de fata, cultura functioneaza dupa niste legi foarte vechi, sovietice, si momentul ar fi ca ele sa se schimbe-, Victor Rebengiuc si-a oferit expertiza, astfel incat sa putem identifica solutii concrete, realiste, necesare aceastei schimbari. Aceste solutii sunt integrate in politica detaliata a URR in domeniul culturii, lansata deja din luna aprilie a acestui an. Iata cateva dintre ele:
– Separarea foarte clara intre creatorii actului cultural si managerii actului cultural
– Simplificarea drastica a structurii ministerului; reducerea personalului, inclusiv a unor posturi de secretari de stat si directori, si desfiintarea Departamentului Culte
– Modificarea Legii sponsorizarii in sensul cresterii plafonului maxim al deducerii si al precizarii mai clare a naturii beneficiarilor sponsorizarii
– Crearea de resurse suplimentare prin parteneriate public-privat si national-local
– Eliminarea coruptiei, care consuma o mare parte din bugetul culturii
– Protejarea patrimoniului national si integrarea lui in circuitul unui turism cultural, care acum nu exista
– Sustinerea culturii contemporane romanesti, cu atat mai mult cu cat apropierea de Europa, chiar daca va fi 2007 sau va fi mai tarziu, presupune apropierea de o cultura contemporana foarte puternica. Cu aceasta cultura Romania va intra in competitie si trebuie sa aiba mijloace necesare pentru a lupta
Fiecare conteaza
Diana Calfa, secretar general al Uniunii pentru Reconstructia Romaniei:
-Am pornit de la zero in fiecare judet in care am infiintat organizatii. Am vrut sa aplicam, in propriile noastre structuri, aceleasi principii care, in viziunea noastra, trebuie aplicate si atunci cand este vorba despre gestionarea resurselor tarii: respect, bun-simt si transparenta.
Nu am impus lideri de la Bucuresti. Mergem in fiecare judet si raspundem tuturor intrebarilor pe care oamenii le au. Si intrebarile sunt multe, pentru ca actuala clasa politica a reusit sa-i dezamageasca pe oameni in fiecare zi, timp de 14 ani. Dezamagire care ii face sa caute o constructie politica noua, cu valori si principii clare, de la care nu se fac compromisuri.
Poate organizarea ne-a luat mai mult timp decat altor partide, dar asta s-a intamplat pentru ca noi nu am folosit structuri deja existente ale altora.
Alaturi de noi, in URR se afla oameni care au ceva de aparat – o familie, o firma, o cariera, un viitor. M-am intalnit pana acum cu foarte multi oameni si am invatat cate ceva la fiecare intalnire. Unii sunt oameni foarte tineri, la inceput de drum, altii au atins deja o stabilitate financiara confortabila. Unii abia isi formeaza propriul sistem de valori si principii. Altii nu-si regasesc valorile proprii decat in ceea ce ii inconjoara si au facut cu mana lor. Toti sunt insa purtati de acelasi gand: -Ne-am saturat sa-si bata unii joc de noi. Ne-am saturat ca toti cei care in viata de zi cu zi n-au construit nimic pentru altii sa decida ce e bine pentru noi-. Sunt oameni care, indiferent de mediul din care provin, dincolo de studii, varsta sau activitate profesionala, au ales sa nu mai stea deoparte si vor sa-si dedice timpul, experienta si resursele pentru efortul de a construi impreuna o Romanie normala.
Am construit mai incet, n-am aparut peste noapte cu zeci de filiale, dar numai o constructie facuta cu atentie ne va permite sa ne implinim scopurile politice. Si construim in fiecare zi. Iar daca n-am ajuns inca in toate orasele, este pentru ca nu au apucat sa ne scrie oameni din toate orasele. Raspundem fiecarui mesaj, cu certitudine!-
www.urr.ro
Fiecare conteaza!
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
