România cere Ungariei să pună capăt deznaționalizării românilor prin „etnobusiness”

Dacă maghiarii din România se bucură de foarte multe drepturi, nu același lucru se poate afirma și despre românii care trăiesc dincolo de granița cu Ungaria. Dacă la începutul secolului trecut aceștia numărau aproape de 100.000 de mii, astăzi nici 10.000 de români nu mai sunt înregistrați oficial. Mai mult, statul maghiar a promovat și acceptat așa-numitul fenomen al „etnobusiness-ului”, metodă prin care orice grup mai mare de 20 de persoane se pot declara de o anumită etnie și astfel primesc fonduri alocate de guvernul maghiar minorităților naționale. În cazul comunității de români, această problemă apare frecvent, fie că este vorba de falși români care în realitate sunt chiar majoritari unguri, fie că este vorba de țigani unguri care preferă să se auto-denumească români. Efectele deznaționalizării evidente prin această metodă acceptată de guvernul de la Budapesta a fost una dintre temele centrale din cadrul întâlnirii de ieri dintre Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu în calitate de co-președinte al părții române al Comitetului româno-ungar de colaborare în domeniul minorităților și sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relațiile cu minoritățile și organizațiile non-guvernamentale din Ministerul Administrației și Justiției al Ungariei. Întrevederea a avut loc în contextul modificărilor legislative din statul vecin de la sfârșitul anului 2011, cu implicații asupra situației minorităților naționale din această țară, potrivit unui comunicat al MAE. Aurescu a discutat cu omologul său maghiar despre nemulțumiri României legate de acest fenomen. De asemenea, oficialul român  a expus încă o dată doleanța României ca Ungaria să asigurare reprezentarea parlamentară a naționalităților.

Mădălin Necșuțu