Prințul Paul, membru oficial al Casei Regale a României

Visele de întronare ale actorașului fandosit „Duda de România”, parvenit între timp de la amantul Mizei din „Titanic Vals” la statul de „le mari de la princesse“, s-ar putea ruina după decizia de ieri a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța supremă a dat, ieri, câștig de cauză prințului Paul de România, în procesul în care acesta cere, în numele tatălui său, recunoașterea în România a hotărârii din 1955 a unei instanțe din Lisabona, prin care Carol Mircea a fost recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea și succesor al acestuia, cu toate drepturile ce decurg din aceasta. Cu alte cuvinte, prințul Paul ar urma pe linie descendentă la tronul României după moartea actualului rege Mihai I. Mai mult, ilegitimitatea regelui Mihai în această funcție datează de la semnarea actului de abdicare la 31 decembrie 1947 prin care renunța la tron pentru sine și urmașii săi. În fapt, întreaga instituție a monarhiei era considerată de către regele Mihai ca fiind anacronică și inutilă pentru viitorul României. Cu toate acestea, jumătate de secol a târziu, regele revenea în țară și era repus în drepturi de către România, țară pe care a abandonat-o prin actul său de trădare chiar și sub scuza amenințărilor sovieto-comuniste ale noului regim instalat atunci la București.
Decizia magistraților de ieri este una definitivă. Concret, după această decizie prințul Paul este recunoscut de instanțele din România drept membru al Casei Regale. În mod normal, odată cu această decizie prințul Paul ar urma să devină următor rege al României în defavoarea principesei Margareta, fiica regelui Mihai. De-a lungul anilor, Carol Mircea (fiul al  Regelui Carol al II-lea dintr-o primă căsătorie și tată al prințul Paul) s-a judecat  pentru obținerea recunoașterii apartenenței sale la familia regală. Litigiul dintre familia prințului Paul și Casa Regală durează de la mijlocul anilor ‘50. În 1955, un tribunal din Lisabona a decis ca tatăl lui Paul, Mircea Grigore Lambrino, este fiul lui Carol al II-lea. Judecătorii portughezi au stabilit ca prințul Carol Mircea Grigore al României este primul fiu născut al regelui Carol al II-lea, cu toate drepturile de succesiune și dreptul de a purta numele tatălui său.
În 1991, prințul Paul de România a deschis, la Tribunalul București, procesul de exequator, adică de recunoaștere a deciziei instanței portugheze, în care, pe lângă Carol Mircea Grigore de Hohenzollern (prin moștenitori), mai apar ca părți regele Mihai I, regina Anna de Bourbon Parma, Monica Urdărianu (moștenitoarea Elenei Lupescu) și Antonia de Hohenzollern.  Procesul a fost strămutat la Tribunalul Teleorman, care a decis, la sfârșitul anului 2008, să admită cererea prințului Paul de recunoașterea a sentinței Tribunalului din Lisabona – Portugalia. Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel București, care a menținut această hotărâre printr-o decizie din 12 iulie 2010. Prințul Carol Mircea al României a murit în 27 ianuarie 2006, la Londra, la vârsta de 85 de ani, succesori ai acestuia fiind soția sa și cei doi fii, Paul și Alexandru.

Dreptate regală

Imediat după pronunțarea acestei decizii, prințul Paul a scris pe site-ul său că, în cele din urmă s-a făcut dreptate pentru familia sa. În același timp acesta a spus că va continua să fie în slujba promovării imaginii țării sale în lume. „Salut cu entuziasm și responsabilitate decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a recunoaște o sentință pronunțată în urma cu 57 de ani în Portugalia. Procesul din România, care s-a încheiat, după 21 de ani, a fost unul de onoare pentru familia mea.
Îmi exprim speranța că ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un prim pas spre reconciliere și pace în Familia Regală. Îmi pare rău că tatăl meu nu a avut șansa să trăiască acest moment. Mă bucur însă că fiul meu s-a născut într-o Românie liberă și democrată. Poporul român a câștigat dreptul de a-și cunoaște adevărata istorie. A beneficia de o justiție corectă este un drept sacru al fiecărui cetățean, într-o democrație autentică. Cu toții suntem martorii unui eveniment istoric, democratic, care sper să ajute în procesul de evoluție pozitivă a României. Respect faptul că trăim într-o Republică, de aceea voi continua să îmi dedic viața necondiționat, ca și până acum, acțiunilor de sprijinire și promovare a imaginii României în lume. Este o datorie de onoare a fiecărui membru al familiei Regale. Dumnezeu să binecuvânteze România!

Cum se împarte averea

Familia regală din România nu este deloc una săracă dacă ținem cont de repunerea în drepturi a Casei Regale după revenirea în țară a regelui Mihai I. Ca urmare a deciziei de ieri, prințul Paul ar urma să primească o parte considerabilă din actuala avere regală. În anii ’50 și ’60, tribunalele din trei state europene au decis ca averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărțită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea și Mihai, fiecăruia revenindu-i 37,5% – și ultima sa soție, Elena Lupescu, care ar fi avut dreptul la 25%. Ulterior, Prințului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit și partea moștenită de văduva regelui. În total, 62,5% din averea Casei Regale. Prințul Paul de România a bulversat Casa Regală în urma unor declarații legate de Castelul Peleș. În timp ce reprezentanții Regelui Mihai nu s-au înțeles cu statul, Paul de România a declarat că, dacă decizia magistraților îi va fi favorabilă, vrea să doneze partea sa, 62,5% din castel, României, a scris presa centrală. Cert este că visul umed a lui Duda de a trece de la actor second-hand, la colonel al Armatei Române și apoi de șoțul reginei României, s-ar putea destrăma înainte să se fi consumat.

Casa Regală s-a grăbit să replice, ieri seară, că decizia ÎCCJ privind cererea de recunoaștere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenței lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic și nu stabilește apartenența acestuia la Familia Regală, lucru valabil și pentru descendenții săi. Biroul de presă al Regelui Mihai a transmis, ieri, un comunicat referitor la decizia pronunțată marți de către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția civilă, referitoare la cererea adresată Curții de recunoaștere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenței lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea. „Această decizie nu creează niciun drept dinastic și nici nu stabilește apartenența persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil și pentru descendenții săi, indiferent cine ar fi aceștia. În poziția sa de Șef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunța asupra chestiunilor dinastice”, declară această instituție. Reamintim, Casa Regală a României a decis unilateral în luna mai 2011, în perspectiva unei astfel de decizii a ÎCCJ, ruperea legăturilor istorice și dinastice cu Casa de Hohenzollern și renunțarea la titlurile oferite de aceasta, pentru a respecta decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Regale a României. În fapt, mișcarea vine să prevină o ulterioară repunere în drepturi a lui Paul, fapt ce de altfel s-a și întâmplat ieri.

Nicolae Bucur