Senator, la tata statului

Senatorul PSD Ion Seche si sotia sa, un om de afaceri tot mai activ, se pot considera niste romani cu adevarat fericiti. Si asta pentru ca putini cetateni din tara asta, platitori de taxe si impozite, au parte de atata generozitate din partea statului. Finantele, de pilda, s-au imblanzit in fata cererii semnate cu numele Seche si s-au multumit sa accepte in locul banilor cash un camin de nefamilisti si doua spatii comerciale pentru a sterge dintr-un condei 37 miliarde de lei din datoria la buget a Fabricii de Scule Rasnov. Si mai intelegatori par sa fie sefii de la APAPS. Chiar daca Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a vandut Valeriei Seche, in urma cu nici doi ani, cu doar 14 miliarde de lei, doua treimi din fabrica, patrimoniu care includea si caminul, si spatiile cu pricina. Iar acum, contrar prevederilor din contract, trei active marunte din intreg patrimoniul ajung iar in ograda statului, la un pret mai mare decat toata fabrica.

Intrebari pentru APAPS

Dupa castigarea licitatiei, care a avut loc la sfarsitul lunii decembie 2001, pentru a putea pastra pachetul majoritar de actiuni, Valeria Seche s-a angajat, prin contractul cu APAPS, sa faca investitii de 2,6 milioane de dolari in Fabrica de Scule Rasnov. De asemenea, sotia senatorului PSD se obliga sa nu instraineze patrimoniul, sa pastreze obiectul de activitate al firmei si sa nu faca disponibilizari de personal. Conform acelorasi clauze contractuale, noul proprietar mai era obligat sa achite esalonat, timp de cinci ani, datoriile la buget. A avut patronul FSR acceptul APAPS sa compenseze datorii la stat tot cu active cumparate de la stat o data cu patrimoniul fabricii? Cat la suta din investitiile de 2,6 milioane de dolari, angajate prin contractul cu APAPS, a facut patronul FSR inainte de a avea dreptul sa instraineze cele trei active, plus cantina fabricii, pe care a vandut-o Metaloplast? Este adevarat ca hala FSR, situata in zona de langa soseaua Rasnov-Brasov, care era cel mai bine utilata la momentul privatizarii, a fost in parte dezafectata, iar parte din utilaje vandute sau casate? E adevarat ca in fabrica s-au facut disponibilizari de personal, sub limita impusa de contractul APAPS, iar in locul celor concediati au fost angajati someri pentru care au fost accesate credite, conform facilitatilor oferite de lege? Iata cateva intrebari pe care reporterii -Monitorului- au vrut sa le puna directiunii FSR, luni, 13 octombrie, aceeasi zi in care au fost invitati sa paraseasca societatea cu recomandarea sa nu se mai intoarca. La aceleasi intrebari, -Monitorul- asteapta, de patru zile, un raspuns de la APAPS.

Bunavointa cu ratia la Finante

In ideea ca Finantele sunt o institutie care nu are vreun interes sa favorizeze anumiti agenti economici, am incercat sa aflam cate firme brasovene au mai beneficiat de stergerea datoriilor la bugetul de stat prin compensare cu imobile sau alte spatii. In loc de raspuns, am primit o lectie despre respectul functionarilor Directiei Finantelor Publice Brasov fata de Legea nr. 544, privind accesul la informatiile publice. Directorul Finantelor brasovene, Adrian Voinescu, ne-a indrumat cu amabilitate sa cerem aceste date de la Ministerul de Finante, pentru ca, ni s-a explicat, doar acolo exista o evidenta centralizata. -Aceste date le puteti obtine de la Brasov, dar, daca doriti, faceti o adresa scrisa catre Ministerul de Finante, noi vom cere datele de la DGFP Brasov si o sa vi le furnizam-, a fost explicatia reprezentantului Biroului de presa al Ministerului de Finante. Am revenit la Directia Finantelor Publice Brasov si am cerut din nou datele cu pricina de la purtatorul de cuvant al Directiei, Relu Tiganescu. -Avem o baza de date complexa si este nevoie de ceva timp pentru a va putea spune ceva. Trebuie sa faceti o cerere in temeiul Legii 544 si va vom raspunde in spiritul si litera legii-, ne asigura Relu Tiganescu.

Investitii utile

Singurele investitii care se vad cu ochiul liber dincolo de gardurile Fabricii de Scule Rasnov sunt cele din santierul amplasat pe terenul fostelor gospodarii anexe ale societatii. Unde se munceste de zor la amenajarea unei elegante baze de agrement. Se aude ca aici turistii cu bani si amicii patronilor vor putea sa se destinda facand echitatie, iar impatimitii de pescuit vor putea da la peste in cele doua bazine special amenajate. Terenul din jurul celor trei cladiri ale viitorului han si al grajdului a fost arat si pregatit pentru a fi insamantat cu lucerna. In aceste zile, muncitorii lucreaza din greu pentru a finaliza cele doua bazine piscicole. Se trage cu spor si la finalizarea aductiunilor de apa. In fabrica insa, probabil ca stie APAPS la ce se trage. (M.B.)