Meditația poate să îi ajute pe bolnavii de cancer

Un program „importat“ din Statele Unite este tot mai des utilizat în Europa pentru tratarea anxietății și a depresiei și tot mai mulți medici îl propun pacienților care suferă de diverse tipuri de cancer.
Vindecarea în prezența „conștiinței depline“. Termenul poate să îi facă pe mulți să zâmbească. Cu toate acestea, este vorba de o abordare terapeutică de acum recunoscută și tot mai mult practicată în lumea întreagă începând din anii '80. Un studiu american recent a evaluat această tehnică pe femeile suferind de cancer mamar. Obiectivul cercetătorilor a fost de a observa impactul acestei tehnici asupra mai multor parametri fiziologici și psihologici care indică nivelul stresului. Nu este primul studiu de acest tip, întrucât literatura științifică devine tot mai consistentă atunci când este vorba de această terapie și de măsurarea efectului ei asupra anxietății, a durerii sau a depresiei, inclusiv în cazul pacienților suferind de cancer, informează lefigaro.fr.

O practică confidențială în Franța

Tehnica se bazează pe meditație, inspirată în special de filosofia budistă și asociată cu o serie de exerciții fizice, precum yoga. Aproape 250 de spitale americane propun acest tip de program. Metoda este practicată și în Franța, dar de o manieră mult mai confidențială. Doctorul Claude Penet, psihiatru la Châteauroux și fondator al Asociației pentru Dezvoltarea Mindfulness-ului (conștiința deplină, n.r.), o folosește de mai mulți ani pentru a trata depresiile cronice și tulburările de anxietate și, de curând, pe grupuri de pacienți suferind de cancer. Această formă de terapie este practicată însă și în spitale.
Medicul Christophe André este considerat „pionierul“ acestei practici în Franța, pe care a introdus-o la spitalul Sainte-Anne din Paris. „Pacienții lucrează asupra respirației lor, gândurilor lor, capacității lor de a se concentra dar se întreabă și despre motivele care au declanșat revenirea bolii și se gândesc la starea de spirit pe care o au în fața bolii. Folosim meditația în slujba vindecării“, a declarat Claude Penet. Asociația sa include de acum 70 de membri care exersează în Franța, Belgia și în Elveția, inclusiv psihiatri, psihologi și alți profesioniști din domeniul medical. „Tehnica este interesantă“, afirmă Sarah Dauchy, psihiatru și președintă a Societății franceze de psiho-oncologie. „Ea este bine descrisă, bine încadrată și bine practicată. Însă ea trebuie încă să fie validată prin studii riguroase, realizate pe grupuri mai mari de pacienți și pe grupuri de control active. Cele mai multe studii compară rezultatele obținute prin implementarea acestui program cu rezultatele obținute atunci când nu se face nimic. Însă, activități diverse pot avea beneficii asupra anxietății și asupra stresului pacienților“, a adăugat Sarah Dauchy.

Dovezi care trebuie aduse

Un studiu american recent a monitorizat 32 de femei, din care doar jumătate au urmat programul Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR), implementat pentru reducerea stresului prin tehnica conștiinței depline. Aceste femei au asistat la ședințe săptămânale de peste două ore, timp de opt săptămâni, practicând în paralel și exerciții la domiciliu. Rezultatele au evidențiat anumite beneficii asupra tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, însă pe termen scurt – în cele mai multe cazuri, efectele s-au menținut mai puțin de o lună. Până în prezent, validarea științifică a acestei tehnici rămâne deci limitată, dar un fascicul de elemente concordă în favoarea unui interes medical pronunțat pentru anumiți pacienți care prezintă simptome de anxietate, durere și oboseală. „Rezultatele depind de exemplu de intensitatea simptomelor, de motivația și de vârsta pacienților“, a declarat Marion Barrault, psiholog la Institutul oncologic Bergonié din Bordeaux. „Indiferent de ce va urma, aceste baze științifice au adus rigoare demersului nostru. În urmă cu câțiva ani, nu se putea propune bolnavilor de cancer tehnica meditației în cadrul unui tratament autorizat. Părea puțin cam folcloric. De acum însă avem argumente“, a concluzionat Claude Penet.

Mediafax