-Daca FNI era monitorizat, nu se ajungea in situatia cunoscuta-

Domnule procuror general, care sunt noutatile proiectului de lege privind organizarea si functionarea Politiei Judiciare?

– In primul rand, directiile impuse de Uniunea Europeana privind activitatea de justitie si in special politia si rolul Ministerului Public vizeaza o crestere a eficientei muncii procurorilor, pe doua componente clare. Prima consta in prezenta mult mai activa a Ministerului Public prin identificarea si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor infractiuni, iar pe de alta parte, respectarea garantiilor procesuale si a prezumtiei de nevinovatie. Pe acest fond, este imperios necesar ca inca din prima faza de primire a sesizarii, indiferent in ce forma, fie ca este vorba de o informatie legata de zona infractionala sau de o sesizare facuta de o parte vatamata, activitatile de investigare, de evaluare trebuie sa fie dirijate in raport cu dinamica pe care o impune situatia de fapt ca activitatea sa fie scurtata, sa fie pe un interval de timp mult mai redus decat acum, iar acest lucru nu se poate face decat prin inlaturarea birocratiei.

– Ce intelegem prin birocratie?

– Metodologia de lucru care functioneaza in momentul actual presupune diminuarea sesizarii de catre organele de politie, de catre organele de investigatie sau culegerea informatiei, vizavi de anumite activitati infractionale, verificarea primara a acestor informatii, transpunerea dosarului la cercetari penale, avizarea sau neavizarea inceperii urmaririi penale, activitati de cercetari penale desfasurate de acest compartiment, transpunerea dosarului pe rolul Parchetului, trecerea prin inelele intermediare.

– Se poate preciza mai concret?

– In primul rand, avem un interval limita pe masura arestarii, care este de 180 de zile, in cauzele complexe. Obligatoriu, nu putem spune ca se scurteaza cu o luna, cu doua luni, e in raport de fiecare cauza in parte si de genul de infractionalitate. Noi avem trei niveluri de criminalitate. Primul – microcriminalitatea, majoritatea factorilor din acest cadru se sesizeaza, adica sunt plangeri adresate de partile vatamate sau de alte denunturi formate de alte persoane. Avem criminalitatea medie, unde intra si infractiuni grave, este vorba de omor, infractiuni de violenta sau anumite infractiuni economice de o anumita valoare. Si ultima categorie, macrocriminalitatea – unde avem coruptia, crima organizata si infractiunea economico-financiara de mare anvergura. Problema care se pune la acest nivel, la macrocriminalitate, unde avem un grad de credibilitate, adica inseamna ca avem un germen de organizare. Aici se pot monitoriza din timp, se pot folosi mijloace specifice de investigatie si asta presupune utilizarea unor echipe complexe de ancheta formate din politisti, procurori, specialisti in asa fel incat sa se identifice mecanismele infractionale, matricea infractionala de asa maniera incat in cel mai scurt timp sa se stabileasca la fiecare individ ce activitate a desfasurat, ce prejudicii s-au creat, care este modul de operare si in ce masura se poate interveni pentru a preveni in continuare producerea prejudiciului. Ne referim la sistemele piramidale cum a fost FNA sau FNI. Daca FNI era monitorizat si se stabilea din start ca era vorba de elemente cu conotatie infractionala, se putea interveni inainte si nu se ajungea in situatia cunoscuta.

Daca exista monitorizare si se realiza ca este vorba de o componenta infractionala, interventia se putea face intr-un moment in care prejudiciul efectiv putea fi recuperat intr-o masura mult mai mare. Acelasi lucru poate viza si activitati de narcotrafic. Pot interveni la timp in cazul unui transport si pot destructura o retea bine organizata. Nu astepti sa se faca zece transporturi si drogurile sa fie distribuite, o gramada de tineri sa fie afectati de consumul de narcotice si cu toate consecintele care deriva de aici.

– Cum s-ar putea evita scurgerile de informatii?

– In primul rand, activitatea echipei complexe va lucra pe principiul necesitatii cunoasterii, fiecare va actiona pe o zona pe care o va cunoaste in mod efectiv, iar la sfarsit cel care va conduce aceasta activitate, in special procurorul, el va avea responsabilitati clare. El va raspunde de ce se intampla acolo si avand aceste responsabilitati stabilite in mod punctual va avea tot interesul ca investigarile sa fie protejate. Deci el va fi singurul care va cunoaste ansamblul.

– Se fac presiuni de catre anumiti politicieni pentru solutionarea unor dosare?

– Deci eu vreau sa se inteleaga ca tratamentul aplicat este unitar si nu este de natura politica. Nu pot sa spun ca in FNI este vorba de persoane care tin de o zona politica. Cand e vorba de prejudicii care au pagubit statul roman prin incalcarea legii, care au fost mascate de aparente de legalitate, aceste mecanisme vor trebui identificate tocmai pentru a preintampina aparitia unor situatii de genul asta.

Pe mine nu ma intereseaza decat aspectele infractionale. Fiecare persoana va raspunde pentru faptele pe care le-a comis si vom respecta prezumtiile de nevinovatie. Nu avem anchete dirijate. Toate anchetele sunt tratate in mod egal, prioritatile vin de la consecinte.