Din tara de tranzit, Romania a devenit tara de consum al stupefiantelor

Problema traficului si consumului de droguri tinde sa se acutizeze din ce in ce mai tare, in conditiile in care Romania a reusit -performanta- de a deveni din tara de tranzit tara de consum. Factorii externi – cum ar fi deschiderea totala a frontierelor, pozitia geografica si conflictele militare din fosta Iugoslavie, Afganistan si Irak – s-au dovedit extrem de importanti, dar cea mai insemnata modificare s-a produs la nivelul pietei de desfacere, unde numarul consumatorilor a crescut spectaculos. Raportul de evaluare a fost intomit de catre Agentia Nationala Antidrog (ANA) si prezentat, ieri, la guvern.

Din punct de vedere geografic, Romania este asezata in traseele definitorii ale traficului de droguri din Europa de Sud-Est, respectiv pe trei dintre cele cinci variante ale rutei balcanice, respectiv Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria – Germania si Olanda; Turcia – Romania – Ungaria – Slovacia – Cehia – Germania si Olanda, precum si Turcia – Bulgaria – Romania – Ucraina – Polonia si Germania. Cazurile instrumentate de anchetatorii romani demonstreaza ca in ultimul timp se contureaza o ruta dinspre Vest (Olanda, Germania) spre Est, dar si dinspre nord (Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza. Raportul Agentiei Antidrog arata si dinamica infractiunilor privind drogurile, in perioada 1989 – primul semestru al acestui an a inregistrat o crestere semnificativa in intervalul 1989 – 1998, prin explozia fenomenului de la 11 infractiuni in 1989 la peste 800 in 1998. Intre 1999 si 2001, traficul si consumul de droguri in Romania au inregistrat o scadere relativa, urmata de o noua amplificare anul trecut, cand cele 1.291 de infractiuni instrumentate de anchetatorii romani reprezinta, de fapt, o dublare a numarului de infractiuni fata de 2001. Tendinta de crestere a numarului acestora este confirmata si de cele 735 de fapte penale instrumentate in prima jumatate a acestui an.

Marile orase, principala piata de desfacere

Potrivit raportului Agentiei Antidrog, cele mai multe astfel de infractiuni s-au savarsit in orase, confirmand, de fapt, ceea ce au demonstrat specialistii: aglomerarile urbane, in special marile orase, favorizeaza distributia drogurilor. Concluzia specialistilor este ca in Romania asistam la structurarea unei infractionalitati specific urbane in domeniul drogurilor, determinate de conditiile propice de trafic si consum oferite de marile orase. In acelasi timp, potrivit aceluiasi raport, in 1995 traficul si consumul de droguri s-au extins in 40 de judete ale tarii. Dupa acest -an de varf-, infractionalitatea de acest gen s-a mentinut pentru o perioada de patru ani (1995 – 1998) in toate judetele tarii, ceea ce explica, in opinia specialistilor, tendinta de generalizare a fenomenului. Astfel, opt judete – Bihor, Arad, Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, Prahova si Constanta – si Capitala se remarca printr-o infractionalitate ridicata in privinta stupefiantelor. Pe de alta parte, cinci judete se afla la polul opus, cu cel mai scazut consum si trafic de droguri, respectiv Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea si Valcea. Tendinta de crestere a fenomenului drogurilor in Romania dupa 1990 este evidentiata si de faptul ca numarul descoperirilor s-a dublat fata de perioada 1970 – 1990, iar cantitatile capturate pana acum, in ultimii aproape 13 ani, au crescut de aproximativ 50 de ori. In ceea ce priveste evolutia anuala a confiscarilor de droguri, -capturile record- s-au facut in 1993 – cand au fost descoperite aproape 11,4 tone de stupefiante – si 1996, cu peste cinci tone si jumatate. Dupa anul 2000, cantitatile descoperite pe piata au crescut inspaimantator, ajungandu-se la o dublare de la an la an. Astfel, daca in 2001 s-au capturat 25,220 tone de stupefiante, anul trecut au fost confiscate peste 43,6 tone. Din pacate, alte zeci de tone au ramas nedescoperite, ajungand pe piata si, in final, in vietile romanilor.