De ieri, arestarea si perchezitia pot fi decise doar de judecatori

Dupa mai bine de sase ani de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala, unele dintre cele mai importante capitole ale acestuia, in special cele referitoare la masurile preventive, au fost modificate. Masura a fost luata prin Ordonanta de Urgenta 109/2003, publicata in -Monitorul Oficial- din 26 octombrie, graba guvernului putand fi explicata doar prin faptul ca ieri a intrat in vigoare si noua Constitutie. O data cu publicarea in -Monitorul Oficial-, modificarile au intrat in vigoare, ele trebuind aplicate imediat de catre toti factorii implicati. In aceste conditii, masura arestarii sau dispunerea perchezitiei domiciliare nu vor mai putea fi dispuse decat de un magistrat, fiind fixate noi termene in care trebuie finalizata urmarirea penala, in cazul in care invinuitul este cercetat in stare de arest, precum si noi masuri de protejare a minorilor. Totodata, Curtea Suprema de Justitie devine Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Poate cea mai importanta modificare operata in sistemul penal este cea privitoare la masurile preventive. In conformitate cu noile prevederi, mandatul de arest preventiv, in faza de urmarire penala, va putea fi eliberat doar de catre un magistrat, procurorii pierzand aceasta competenta. Singura masura ce mai poate fi luata de politie sau Parchet este cea a retinerii pe o perioada de maximum 24 de ore. Astfel, articolul 146 va avea urmatorul continut: -(…) procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cand considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea invinuitului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, prezinta dosarul cauzei – cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului – presedintelui instantei sau judecatorului delegat-. In cazul in care invinuitul este retinut, acesta trebuie prezentat in fata magistratului pana la expirarea celor 24 de ore prevazute de lege. Propunerea de arestare peventiva va fi solutionata in Camera de consiliu, insa masura nu poate depasi 10 zile. Inainte de expirarea mandatului emis, in cazul in care exista motive intemeiate, acesta poate fi prelungit, pana la 30 de zile. In acelasi timp, -judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Durata maxima pentru care poate fi impusa masura arestarii preventive, pe parcursul urmaririi penale, este 180 de zile. Pentru persoanele trimise in judecata, prelungirea mandatelor de arest nu se mai face din 30 in 30 de zile, ci la maximum 60 de zile.

Perchezitii doar cu mandat de la judecator

Intrarea in vigoare a modificarilor operate va conduce si la pierderea posibilitatii acordate Parchetului de a emite mandate de perchezitie domiciliara. Conform noii variante a art. 100 din Codul de procedura penala, -perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului sau in cursul judecatii-. O alta modificare importanta vizeaza termenul de recurs impotriva masurilor preventive, acesta fiind, conform noilor modificari, de 24 de ore, urmand ca judecata sa aiba loc in maximum trei zile. Pentru minorii intre 14 si 16 ani, legea introduce noi masuri de protectie, care stabilesc ca in crsul urmaririi penale judecatorul nu poate emite mandate de arest decat pe o durata maxima de 15 zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional, perioda maxima fiind 60 de zile, in cursul urmaririi penale. Pentru cazurile in care pedeapsa pe care o risca minorul este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 20 de ani, arestarea preventiva poate fi prelungita pana la maximum 180 de zile. Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv pe o perioada de 20 de zile, masura neputand fi prelungita pe o perioada mai mare de 90 de zile. In ceea ce priveste interdictia de a parasi localitatea, noile reglementari stabilesc ca in cursul urmaririi penale durata masurii nu poate depasi 30 de zile, putand fi prelungita de catre instanta care ar fi in masura sa judece cauza pe fond, dar nu poate depasi un an.

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Pe langa modificarile referitoare la Codul de procedura penala, tot incepand de ieri vor trebui operate si alte schimbari importante in structura justitiei. Astfel, prin noua Constitutie, Curtea Suprema de Justitie se transforma in Inalta Curte de Casatie si Justitie, preluand o parte din atributiile altor institutii. Cei mai inalti magistrati din sistem vor prelua atributiile referitoare la recursurile in anulare in materie civila, la nivelul Curtii urmand sa se constituie complete de admisibilitate. Totodata, competentele jurisdictionale ale Curtii de Conturi au fost preluate, pe de o parte, de Curtea de Apel, iar ca instanta de recurs, de catre Curtea Suprema.