Grafologii au confirmat: Rodica Stănoiu și informatorul Sanda sunt una și aceeași persoană

Amânat, mutat și strămutat prin diverse instanțe, până când a ajuns la celălalt capăt al țării, tocmai la Curtea de Apel Oradea, procesul prin care fostul ministru al justiției Rodica Stănoiu încearcă să demonstreze că nu a fost turnător la Securitate a ajuns în „faza” expertizelor grafologice. La termenul de ieri al acestui proces, care pare a nu se mai sfârși vreodată, instanța a primit rezultatul expertizei făcute, la cererea CNSAS, expertiză de la care se așteaptă stabilirea autenticității notelor informative semnate cu numele conspirativ „Sanda”. În plus, experții urmau să afle și dacă toate  acele documente au fost scrise chiar de mâna fostului ministru al justiției. Expertiza a fost cerută pentru că Rodica Stănoiu a negat în mod constant că pe acele hârtii s-ar afla scrisul său.
La finalul verificărilor, doi dintre cei trei experți au confirmat că Rodica Stănoiu este, într-adevăr, autorul notelor informative pe care cercetătorii CNSAS i le atribuie. Realizată la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) București, această expertiză a  a constat în compararea notelor informative semnate „Sanda” cu scrisul Rodicăi Stănoiu așa cum apare el în mai multe acte întocmite de aceasta pe parcursul anilor: dosarul de la Serviciul Pașapoarte, unde fostul ministru a dat șapte declarații, declarația de avere pe care a depus-o la Senat în 2006 și o probă de scris pe care a dat-o anul trecut în fața Curții de Apel Oradea. Doi dintre cei trei specialiști grafologi care au comparat înscrisurile între ele au stabilit că notele informative semnate cu numele conspirativ „Sanda” aparțin, într-adevăr, fostului ministru al Justiției. În schimb, cel de al treilea expert al INEC a avut o obiecție față de proba de scris care a fost dată de Stănoiu în fața instanței, probă față de care el a decis că nu se poate pronunța. Rodica Stănoiu nu s-a prezentat personal la termenul de ieri al procesului, unde a fost reprezentată de avocatul său ales. Acesta, împreună cu Mihai Ionescu, reprezentantul juridic al CNSAS, au solicitat amânarea procesului pentru ca experții lor asistenți să-și poată formula concluziile legate de raportul de expertiză al INEC, solicitare aprobată de instanță, care a dispus ca următorul termen de judecată al procesului să aibă loc în 9 aprilie.

Ministrul turnător

Dosarul în care fostul ministru al justiției se judecă cu CNSAS-ul care i-a atribuit calitatea de informator al fostei Securități, a început, le fel ca  orice alt dosar similar, la Secția Contencios a Curții de Apel București. Dar, bun cunoscător al tuturor chichițelor judecătorești, Rodica Stănoiou s-a adresat, ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a cerut ca procesul să-i fie judecat mai departe la o altă instanță. Motivul invocat de ea în favoarea cererii de strămutare a fost că, aici în Capitală, judecata nu s-ar fi putut derula corect din cauza unei presupuse presiuni mediatice. Motiv pentru care instanța supremă a decis, în martie 2010, că procesul se va judeca, în continuare, la Curtea de Apel Oradea.
Descoperit la scurt timp după ce majoritatea arhivelor fostei Secutități au ajuns la CNSAS, dosarul de informator al Rodicăi Stănoiu a avut un traseu deosebit de sinuos. În noiembrie 2006, fostul ministru al justiției a declarat că dosarul "Sanda" de la CNSAS este, de fapt, un dosar de urmărire. Încercând să demonstreze că este victima unui „complot al plastrografilor”, Rodica Stănoiu a pus pe roate o vastă „teorie a conspirației”, conform căreia dosarul său de informator ar fi fost fabricat, nimeni nu știe de ce, după Revoluție. Concret ea a spus  că: "Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreședinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a știut nimic despre acest lucru". Dar ea a uitat să explice de ce i-ar fi făcut cineva una ca asta tocmai ei care era un membru marcant al PSD și al Guvernului condus de Adrian Năstase. Fostul ministru social-democrat a mai declarat că toate cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparțin și că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. "Toată plastografia este făcută după 1990. A existat o perioadă în viața mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operație la coloana vertebrală. Aceste note care mi se atribuie copiază acel scris. Ceea ce mi se pare incredibil este că în acele note există două sau trei scrisuri diferite. Cu excepția unei singure note, care are un ton mai elevat și mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda este mult prea incultă", a mai spus atunci Stănoiu, care a mai precizat că este o bună cunoscătoare a limbii și n-ar fi făcut asemenea greșeli. Iar pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, dosarul în care Rodica Stănoiu contestă ca ar fi fost turnător, a fost judecat, în perioada 2007-2008, de către magistratul Stere Learciu, el însuși deconspirat ca turnător al Securității.  Chestionată încă de la început dacă a colaborat cu Securitatea, Rodica Stănoiu a declarat sec: "Am dreptul să tac. Nu mă puteți obliga să declar ceva". Expertiza venită acum la instanța din Oradea nu este prima care a fost cerută și efectuată. La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a cerut efectuarea unei expertize grafologice  care să stabilească autenticitatea notelor informative date fostei Securități sub numele conspirativ Sanda. Iar la termenul din noiembrie 2010, judecătorii au stabilit probele cu înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative. Atunci, Rodica Stănoiu a cerut ca, pe lângă dosarul întocmit în anii '80 pentru obținerea pașaportului la fosta Direcție a Pașapoartelor și pus la dispoziția experților grafologi de către CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparație și declarația sa de avere, respectiv cea prin care ea însăși neagă că ar fi colaborat cu Securitatea. Cele două documente fuseseră verificate și în anul 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare. Prima examinare a fost făcută de niște experți independenți, iar cea de a doua de către cei de la Laboratorul  de expertize criminalistice București. În ambele cazuri, rezultatul a fost același, și anume că scrisul este același cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experți "cu reputație îndoielnică".

Vasile Surcel