Legea voluntariatului in armata

Presedintele executiv al Partidului Democrat, Emil Boc, a depus la Camera Deputatilor o propunere legislativa privind efectuarea voluntara a serviciului militar, ca urmare a eliminarii serviciului militar obligatoriu prin revizuirea Constitutiei. Propunerea legislativa initiata de deputatul democrat prevede ca participarea populatiei la apararea tarii se realizeaza prin satisfacerea, la cerere, a unui stagiu de pregatire militara cu durata de 12 luni, in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului Administratiei si Internelor. Pentru satisfacerea stagiului de pregatire militara vor putea opta cetatenii romani, apti din punct de vedere medical, care au implinit varsta de 20 de ani. Acestia vor fi examinati medical si testati psihologic in mod obligatoriu. Numarul de solicitanti admisi anual si conditiile de admitere in unitatile militare vor fi stabilite de catre ministerele care le au in subordine, iar tinerii proveniti din familii defavorizate vor avea prioritate pentru efectuarea unui stagiu de pregatire militara, in masura in care corespund criteriilor stabilite. Cetatenii care participa la aceasta forma de pregatire vor beneficia de o indemnizatie lunara egala cu solda minima a militarilor angajati pe baza de contract, precum si de asistenta medicala si medicamente gratuite. Dupa efectuarea stagiului de pregatire militara, cetatenii vor putea fi angajati in unitatile militare, pe baza de contract, pentru o perioada determinata, in cazul in care opteaza pentru o cariera militara. Potrivit propunerii legislative initiate de Emil Boc, efectuarea stagiului de pregatire militara va fi o conditie obligatorie pentru angajarea in cadrul armatei sau politiei. Pentru a incuraja tinerii sa participe ca voluntari in cadrul armatei, statul le va oferi, dupa incheierea stagiului de pregatire militara, un credit fara dobanda, in vederea construirii sau achizitionarii unei locuinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputatilor dezbaterea in regim de urgenta a acestei propuneri legislative.

Legea voluntariatului in armata

I. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. (1) Participarea populatiei la apararea tarii se realizeaza prin satisfacerea, la cerere, a unui stagiu de pregatire militara in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Pentru satisfacerea stagiului de pregatire militara pot opta cetatenii romani, apti din punct de vedere medical, care au implinit varsta de 20 de ani.

(3) Durata stagiului prevazut la alin. 1 este de 12 luni.

(4) Numarul solicitantilor admisi anual si conditiile de admitere in unitatile militare se stabilesc de catre ministerele care le au in subordine.

(5) Tinerii proveniti din familii defavorizate vor avea prioritate la admiterea pentru efectuarea unui stagiu de pregatire militara, in masura in care corespund criteriilor stabilite prin ordinele ministerelor de resort.

Art. 2. Cetatenii care opteaza pentru efectuarea stagiului prevazut la art. 1 vor fi examinati medical si testati psihologic in mod obligatoriu.

Art. 3. (1) Pe perioada indeplinirii stagiului de pregatire militara, participantii au statutul de militari aspiranti.

(2) Militarii aspiranti beneficiaza de o indemnizatie lunara egala cu solda minima a militarilor angajati pe baza de contract.

(3) Militarii aspiranti si familiile acestora beneficiaza gratuit de asistenta medicala si medicamente.

Art. 4. (1) Cetatenii care au indeplinit stagiul de pregatire militara in conditiile prevazute de art. 1 pot fi angajati in unitatile militare, pe baza de contract, pentru o perioada determinata, in functie de nevoile fortelor armate.

(2) Dupa indeplinirea stagiului de pregatire militara, in raport cu rezultatele obtinute in pregatirea militara, militarilor asipranti li se pot acorda grade, in conditiile stabilite de lege.

(3) Modul de angajare, durata contractului, drepturile si indatoririle militarilor angajati pe baza de contract sunt reglementate prin ordine ale ministrului apararii nationale, respectiv ale ministrului de interne.

Art. 5. (1) Dupa indeplinirea stagiului de pregatire militara, aspirantii care nu opteaza pentru angajarea in unitatile militare pe baza de contract sunt luati in evidenta ca rezervisti instruiti.

(2) Militarilor aspiranti care, pe timpul indeplinirii serviciului militar in termen, s-au pregatit prin cursuri in anumite meserii echivalente in viata civila li se recunoaste calificarea obtinuta, pe baza actelor de atestare eliberate de unitatile militare.

(3) Timpul cat o persoana indeplineste stagiul de pregatire militara constituie vechime in munca.

Art. 6. Militarii aspiranti care intrerup efectuarea stagiului de pregatire militara inainte de termenul de 12 luni sunt obligati sa restituie sumele de care au beneficiat ca indemnizatie si pierd toate drepturile prevazute de prezenta lege.

Art. 7. Dupa indeplinirea stagiului de pregatire militara, aspirantii au dreptul de a obtine un credit garantat de stat, fara dobanda, in vederea construirii sau achizitionarii unei locuinte.

Art. 8. (1) Pentru informarea tinerilor in vederea efectuarii stagiului de pregatire militara, organele militare teritoriale efectueaza, anual, actiuni de promovare a carierei militare in unitatile de invatamant.

Art. 9. La data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se considera abrogata.

II. Prezenta lege intra in vigoare la trei zile de la data publicarii in -Monitorul Oficial- al Romaniei, Partea I.

Guvernanti romani, mai putin preocupati de sanatatea romanilor decat Occidentul

Partidul Democrat considera ca politica guvernului PSD in domeniul sanatatii scade grav posibilitatea ca Romania sa fie evaluata favorabil in viitorul raport de tara, afectand sansele unui viitor european comun. Actuala putere pune Romania intr-o situatie jenanta prin subfinantarea cronica a Sanatatii, determinand raportorul Parlamentului European, baroneasa Nicholson, sa ceara insistent guvernului roman marirea bugetului pentru sanatate si sa promita ca va propune Parlamentului European alocarea de fonduri PHARE pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate din Romania. In acest timp, guvernul continua sa mentina sistemul de sanatate sub limita de avarie, alocand pentru aceasta cu 16.000 miliarde de lei mai putin decat minimum necesar calculat si cerut de conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. -Acesti bani exista acumulandu-se in conturile Trezoreriei dupa anul 2000, dar nu exista vointa politica pentru folosirea lor in scopurile pentru care au fost colectati, respectiv pentru sanatatea populatiei, asa cum prevede noua Constitutie a Romaniei-, declara Cristian Radulescu, secretar executiv PD. Democratii considera o astfel de politica a guvernului umilitoare pentru tara si va sustine prin reprezentantii sai in comisiile de sanatate si cele de buget-finante ale parlamentului alocarea fondurilor necesare pentru supravietuirea sistemului de sanatate.

PD propune -Rrefacerea echitatii in educatie-

La sfarsitul saptamanii trecute, la Palatul Parlamentului, la initiativa Organizatiei PD – sector 3, s-a desfasurat reuniunea-dezbatere pe tema REFACEREA ECHITATII IN EDUCATIE – obiectiv prioritar al politicii Partidului Democrat. La reuniune au participat reprezentanti ai Organizatiei Cadrelor Didactice, ai Departamentului pentru Politici in Educatie, Cultura, Culte, Minoritati si Sport, profesori, cercetatori stiintifici, reprezentanti ai organizatiilor sindicale si ONG-urilor, parinti, elevi, studenti. Temele aflate in dezbaterea reuniunii au fost sustinute de catre: deputat Mihai Baciu – presedinte OCD – PD, deputat Ioan Onisei – vicepresedinte DPECCMS – PD, Iulia Badea – secretar executiv al BPN, Razvan Nicolescu – presedintele Organizatiei de Studenti – PD, Maria Cornelia Becic – secretar general al FSLI, Stela Ciocea – lider sindical FEN. Reuniunea este o continuare a -MISCARII PENTRU EDUCATIE- lansata de PD ca o provocare adresata mediilor politice, socio-profesionale si cultural-educative, media, pentru demararea unui proiect de reforma profunda si coerenta, care sa duca la reconstructia sistemului educational romanesc, in acord cu necesitatile individuale, generale si comunitare ale natiunii romane. -MISCAREA PENTRU EDUCATIE-, lansata public prin Rezolutia adoptata de Consiliul National de Coordonare al PD in reuniunea din 24.10.2003, va continua prin organizarea unor reuniuni similare, in toate judetele si localitatile tarii, urmand sa se concretizeze in CHARTA EDUCATIEI, ca document fundamental al optiunilor trinomului educator – elev – parinte. Participantii la reuniune au analizat si situatia grava in care se afla inclusiv invatamantul universitar si si-au exprimat solidaritatea cu revendicarile legitime ale studentilor. PD cere Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si guvernului Adrian Nastase sa concretizeze cat mai urgent angajamentele asumate in negocierile desfasurate cu asociatiile si organizatiile studentesti. PD va sustine in parlament toate amendamentele aprobate de comisiile pentru invatamant de la Camera Deputatilor si Senat, amendamente care sustin suplimentarea bugetului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului cu peste 12.860 miliarde de lei, inclusiv pentru asigurarea fondurilor necesare finalizarii a 11 noi camine studentesti si majorarea burselor acordate studentilor cu 12% si a subventiilor de la buget pentru caminele si cantinele studentesti cu circa 25%. In cadrul -MISCARII PENTRU EDUCATIE-, Organizatia Partidului Democrat a sectorului 3 a propus un set de principii si masuri a caror punere in practica sunt de natura sa refaca echitatea in educatie, ca premisa fundamentala pentru asigurarea egalitatii de sanse si a echitatii in insertia si asigurarea mobilitatii pe piata muncii din tara si din Europa.

PD Cluj demareaza actiunea -DA – pentru sanatate si educatie-

Partidul Democrat Cluj a demarat, de luni, actiunea -DA – pentru sanatate si educatie-, care urmareste strangerea de semnaturi de la cetateni in sprijinul propunerii PD de suplimentare a sumelor alocate sanatatii si invatamantului prin Legea bugetului de stat pe anul 2004, a anuntat presedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc. Partidul Democrat Cluj propune majorarea bugetului alocat sanatatii la 5% din Produsul Intern Brut, de la 3,7%, procent care reprezinta cu aproape 9.000 miliarde de lei mai putin decat in 2003. De asemenea, PD solicita alocarea pentru bugetul invatamantului a unui procent de tot 5%, in concordanta cu necesitatile actuale din educatie. -Investitia facuta in educatie si in sanatate reprezinta probabil singura investitie fara riscul falimentului. Este o investitie in viitorul nostru-, a aratat Emil Boc. Presedintele PD Cluj apreciaza ca aceste actiuni de strangere de semnaturi au un impact deosebit asupra politicii guvernamentale, argumentul fiind succesul campaniilor desfasurate de Partidul Democrat in acest an:

– Amendamentul constitutional propus de PD privind administrarea independenta a fondurilor colectate pentru sanatate a fost impus cu ajutorul cetatenilor: in cadrul actiunii -DA – pentru sanatate-, derulata in luna august, au fost stranse peste 18.000 de semnaturi din partea clujenilor. Acest amendament, cuprins in noua Constitutie, obliga guvernul sa utilizeze contributiile la fondul de sanatate exclusiv in domeniul sanatatii.

– Impozitul pe terenurile agricole a fost abrogat in luna martie, la adoptarea acestei decizii contribuind si semnaturile a peste 10.000 de clujeni, date in cadrul unei campanii a Partidului Democrat.

– Tot in luna martie, PD Cluj a desfasurat o actiune de strangere de semnaturi in sprijinul unei propuneri legislative care viza recalcularea tuturor pensiilor si cresterea pensiei medii a agricultorilor. In urma acestei actiuni – -DA – pentru pensionari- – guvernul a decis dublarea pensiilor agricultorilor, incepand cu 1 ianuarie 2004.

Actiunea -DA – pentru sanatate si educatie- se va desfasura pana in 10 noiembrie, data la care proiectul de buget urmeaza sa intre pentru dezbatere in plenul celor doua Camere ale parlamentului.

Femeile democrate protesteaza fata de disponibilizarile din sanatate

Organizatia Femeilor din Partidul Democrat (OFPD) Cluj protesteaza fata de decizia guvernului de a disponibiliza aproape 4.000 de persoane dintre angajatii auxiliari ai spitalelor. Politica partidului de guvernamant in domeniul sanitar este inumana, iar reducerile de fonduri si de personal constituie un atentat la sanatatea cetatenilor, considera reprezentantele OFPD Cluj. Noile disponibilizari pregatite de guvern vor afecta grav calitatea serviciilor medicale oferite pacientilor, in conditiile in care personalul spitalelor este si in prezent insuficient. OFPD Cluj isi exprima indoiala in legatura cu faptul ca diminuarea sistematica a fondurilor alocate ingrijirii sanatatii reprezinta o politica social-democrata si ca aceasta ar fi solutia potrivita pentru reducerea cheltuielilor publice, in locul eliminarii gaurilor negre din economie, a deturnarilor de bani publici si a deficientelor grave din actul de guvernare. Una dintre cele mai importante preocupari ale unui guvern care se pretinde social-democrat, considera OFPD, ar trebui sa fie asigurarea unui sistem sanitar performant, in care cetateanul sa nu se mai simta umilit pe propriii lui bani. Motivul invocat de guvern in sustinerea noilor disponibilizari – nu sunt bani la buget – este, din punctul de vedere al OFPD Cluj, unul cinic, in conditiile in care totalul datoriilor si al reesalonarilor pentru firmele mari reprezinta aproximativ 60% din veniturile bugetului pe 2004, iar executivul aloca cu generozitate fonduri pentru domenii ce nu reprezinta prioritati ale Romaniei: spre exemplu, bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost majorat cu 800 miliarde de lei. Numai din suma platita pentru deplasarea unei delegatii a PSD in Brazilia – peste 300.000 de dolari – s-ar fi putut achita salariile pe o luna a celor 3.700 de infirmiere care isi vor pierde locurile de munca! OFPD Cluj apreciaza ca, prin politica de distrugere in domeniul sanatatii, guvernul demonstreaza ca nu tine cont de prioritatile romanesti si prefera sa saraceasca sanatatea cetatenilor, decat sa renunte la saracirea fondurilor publice in folos propriu.