În ultimii ani, legile siguranței naționale au devenit un subiect tabu al cohortelor de analiști, care au formulat critici dure cu privire la caracterul învechit al acestora de la începutul anilor ‘90, evidențiindu-se lipsa de corelare a lor cu interesele geostrategice și geopolitice ale României, ca stat membru al UE și, implicit, al NATO. Legile siguranței naționale după care funcționează serviciile secrete au stat la dospit uitate prin sertare după care, în aprilie 2007, acestea, în afara proiectului privind statutul ofițerului de informații, au fost adoptate tacit de către plenul Camerei, din cauza absenteismului parlamentarilor din Comisiile juridică și de apărare, coroborat cu boicotul ședinței de către parlamentarii PNL, UDMR, PC și PSD.
Pentru a se evita repetarea situației de acum doi ani, secretarul Comisiei de apărare din Senat, Mircea Marius Baniaș, a declarat ieri că peste două săptămâni va fi dezbătut proiectul legilor comasate, cea de siguranță națională și cea privind activitatea de informații, contrainformații și de securitate, în urma unei solicitări a CSAT (n.r. – Consiliul Suprem pentru Apărarea Țării). Potrivit acestuia, Comisia de apărare și ordine publică a parcurs proiectul de comasare a legii siguranței naționale cu cea privind activitatea de informații, contrainformații și de securitate împreună cu reprezentanți ai SRI, ai SIE, ai SPP, ai Ministerului Apărării și ai MAI. El a mai spus că CSAT-ul a solicitat Comisiei din legislatura precedentă comasarea celor două proiecte de legi, însă sesizarea a rămas fără niciun rezultat.
„Nu avem un termen, dar cu siguranță nu vrem să mai treacă doi ani de zile până o să adoptăm această lege“, a spus Baniaș.
Serviciile au legi învechite
Lipsa de armonizare a legilor siguranței naționale cu noua dinamică a structurilor euroatlantice a făcut posibilă apariția unor incidente de genul Ciorogârla sau cel al spionului Floricel Achim, care au pus într-o lumină nefavorabilă instituțiile care au ca obiect de activitate strângerea și prelucrarea informațiilor vitale securității României. În momentul de față, structurile din sistemul de securitate națională își desfășoară activitățile specifice în baza Legii 51/1991 privind siguranța națională, a Legii 19/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, a Legii 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, a Legii 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, a Legii 1/1998 de organizare și funcționare a Serviciului de Protecție și Pază.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
