
Ministrul Dan Nica stă pe un butoi cu pulbere, a cărui explozie va produce victime nu numai în Ministerul de Interne, ci și în partidul din care provine domnia sa, PSD. Procurorii DNA i-au reținut, marți seară, pe Cornel Șerban, șeful DGIPI, pe Petre Pitcovici, șeful Diviziei de Operațiuni din DGA, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, precum și pe rectorul Universității Agronomie, Ioan Alecu, într-un dosar privind afaceri imobiliare. Însă, potrivit unor surse judiciare, procurorii vor cere Curții de Apel București mandate de arestare pentru numai trei dintre aceștia, singurul care nu va fi prezentat magistraților fiind Ioan Alecu. Fostul șef al informațiilor interne, Șerban, este acuzat și de folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității. Potrivit Mediafax, aceste informații, constånd în listingurile telefonice ale unui politician romån, s-ar fi îndreptat către consulul Romåniei la Milano, Tiberiu Dinu. Dacă la aceste informații mai adăugăm și zvonurile conform cărora anchetarea lui Puiu Popoviciu bate spre vårful PSD, întucåt omul de afaceri este nașul cumnatului lui Geoană, Ionuț Costea, ajungem la o ecuație extrem de complicată și pentru Ministerul de Interne, și pentru PSD.
Fostul șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), Cornel Șerban, Petru Daniel Pitcovici, șeful Serviciului Operații al Direcției Generale Anticorupție, omul de afaceri Puiu Popoviciu și rectorul Universității de Agronomie, Ion Alecu, au fost reținuți de către procurorii DNA, marți seară. Primii doi sunt acuzați de favorizarea infractorului, Puiu Popoviciu de complicitatea la abuz în servici, iar Alecu de abuz în servici într-un dosar ce vizează afaceri imobiliare. Cel care a făcut autodenunțul, în urma căruia șeful DGIPI și subordonatul său au fost reținuți, a fost un polițist din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, implicat și el în acest dosar. Potrivit unor surse judiciare, dosarul cu pricina își are originile în 2007, în care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu și Ion Alecu în legătură cu o asociere imobiliară dubioasă. La instrumentarea respectivului dosar lucrau tocmai ofițerii Cornel Șerban și Petre Pitcovici, împreună cu un alt ofițer judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorași surse, pentru a primi o soluție de neîncepere a urmăririi penale, Popoviciu ar fi încercat influențarea anchetatorilor. Iar cei care i-ar fi dus la bun sfârșit indicațiile ar fi fost Șerban și Pitcovici, care ar fi făcut presiuni asupra ofițerului judiciar de la DNA pentru a obține soluția favorabilă pentru Popoviciu. Însă polițistul de la DNA s-a autodenunțat, lucru ce a permis reținerea celor implicați.
Șerban a făcut poliție politică?
Însă infracțiunea de favorizare a infractorului nu este singura care planează asupra fostului șef al DGIPI. Acesta mai este acuzat și de folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine de foloase. Potrivit unor surse din Ministerul de Interne, citate de hotnews.ro, ar fi vorba de o gravă operațiune de poliție politică. Cornel Șerban ar fi oferit unei persoane care ocupa o funcție oficială în statul român listinguri telefonice din care rezulta cu cine ține legătura un anumit politician. În schimbul acestor informații, Șerban ar fi ajuns șeful DGIPI. Cariera lui Cornel Ilie Șerban în DGIPI a început în Guvernul Tăriceanu, când fostul ministru al Administrației și Internelor l-a numit șef al Diviziunii de Protecție Internă. Ulterior, acesta a fost promovat de un alt fost ministru al Adiministrației, Gabriel Oprea, în funcția de adjunct al DGIPI. Ascensiunea lui Șerban a fost maximă în mandatul lui Nica, moment în care primul a devenit șeful informațiilor interne. Însă numai pentru o lună și o săptămână deoarece, după ce a fost prins cu „mâța-n sac“ de procurorii anticorupție, Șerban a decis să demisioneze din funcție. Un alt cap căzut în acest scandal a fost cel al lui Vasile Viorel, șef al Diviziei de Protecție din DGIPI, demis ieri de ministrul de Interne.
Becali a fost cel care a depus plângerea împotriva lui Popoviciu
Dosarul ce privește asocierea imobiliară dubioasă cu terenurile Universității Agronomice, ar fi fost deschis în urma unei plângeri făcute în anul 2000 de către Gigi Becali. „În 2000 am făcut o sesizare cu plângere la DNA împotriva lui Alecu (n.r. Ioan Alecu, fost rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București). Principala mea nemulțumire era că oferta mea de asociere nu a fost luată în seamă, deși era mult mai bună decât oferta pe care o făcuse Popoviciu (n.r. omul de afaceri Puiu Popoviciu). De asemenea, în acea sesizare, eu am dat detalii și despre modul în care a câștigat Popoviciu licitația. În 2003, mi-a venit o adresă de la DNA, în care se spunea că totul s-a făcut corect și că nu există niciun fel de problemă“, a spus Becali. Pe de altă parte, latifundiarul din Pipera a mai precizat că inclusiv fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ar fi implicat în această afacere, pentru o ordonanță pe care acesta a dat-o în mandatul său. Dosarul de la DNA în care sunt cercetați omul de afaceri Puiu Popoviciu și Ioan Alecu, fost rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Băneasa, se referă la terenuri ale Universității pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidențial, potrivit unor surse judiciare. Mai precis, este vorba despre 220 de hectare, unde Puiu Popoviciu a dezvoltat un adevărat complex imobiliar. Proiectul imobiliar a fost demarat în anul 2000, când compania Băneasa Investments a semnat contractul de asociere cu Universitatea de Agronomie. Potrivit relatărilor din presă, prin acest contract Universitatea de Agronomie, al cărei rector era și atunci Ion Alecu, a cedat companiei controlate de Popoviciu cele 220 de hectare de teren pe o perioadă de 49 de ani.
Terenul era doar administrat de Universitate, nu în proprietatea ei
Tot presa a fost cea care a scos la iveală faptul că cele 220 de hectare în cauză se aflau în anul 2000 doar în administrarea Universității de Agronomie, nu în proprietatea acesteia. Cu toate acestea, Universitatea a intrat în asociere cu compania lui Popoviciu deși nu deținea un titlu de proprietate care să îi dea dreptul de a ceda sau concesiona terenul. Dar nu-i bai, deoarece Universitatea a obținut până la urmă titlul de proprietate, „doar“ un an mai târziu. Personajul cheie al acestei afaceri este Ion Alecu, rectorul Universității, care, pe lângă faptul că a susțint proiectul lui Popoviciu, s-a dovedit a fi și bun prieten cu tatăl omului de afaceri, care a fost chiar profesor la Universitatea de Agronomie. Rectorul Ion Alecu a povestit, acum mai multă vreme, jurnaliștilor, că familia Popoviciu a locuit în același bloc cu el.
DGIPI desființată, DGA restructurată?
În urma acestui scandal s-a luat decizia ca Direcția de Informații și Protecție Internă să fie desființată, ea urmând să activeze în cadrul Direcției Generale Anticorupție, care va fi restructurată, potrivit unor surse din MAI. Astfel, noua instituție se va numi Direcția de Afaceri Interne și va fi tot sub conducerea ministerului. Până când această comasare va fi făcută, Dan Nica a numit interimar la DGIPI în persoana lui Gelu Drăjneanu, consilierul său. Acesta, înainte de a deveni consilier, tocmai se pensionase.
Cine este Puiu Popoviciu?
Ginerele fostului demnitar comunist, Ion Dincă, supranumit „Te-leagă“, Puiu Popoviciu a fost unul dintre puținii oameni de afaceri foarte bogați care au ținut să rămână „în umbră“. Băneasa Shopping City, magazinul IKEA, francizele KFC și Pizza Hut, hotelul Howard Johnson – acestea sunt doar câteva dintre afacerile controlate în România de Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri autohtoni. Apropiat al lui Adriean Videanu, partener de afaceri cu Nicolae Badea (președintele clubului Dinamo, și el ginere al lui Ion Dincă), cu Radu Timofte și Sorin Crețeanu, Puiu Popoviciu a intrat în atenția presei odată cu apariția proiectului Băneasa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















