Scandalul de la DGIPI are mai multe tentacule politice

Ascensiunea lui Cornel Șerban în cadrul DGIPI a fost una lină, potrivit procurorilor DNA. Asta pentru ca acesta a știut la ce ușă să bată pentru a fi promovat. Astfel, potrivit rezoluției de punere în mișcare a acțiunii penale pentru fostul șef DGIPI și pentru ceilalți trei inculpați, cel care l-ar fi ajutat pe Șerban, ar fi fost nimeni altul decât consulul României la Milano, Tiberiu Dinu. Acesta din urmă i-ar fi cerut lui Șerban, în schimbul promovării în funcție, să oprească un articol de presă care îl viza pe ministrul Sănătății, Ioan Bazac, rudă a consulului, respectiv cumnatul acestuia.
Tiberiu Dinu i-ar fi spus la începutul anului lui Șerban că împotriva cumnatului său ar urma să apară în presă un articol compromițător și că e interesat de un număr de telefon de pe care e sunat sus-numitul și amenințat. Potrivit hotnews.ro, între multele interceptări făcute de DNA apare și declarația lui Șerban în care acesta precizează că a blocat deocamdată articolul în cauză și că materialul n-o să mai apară. Însă, despre numărul de telefon care îl deranja pe ministrul Sănătății, care întåmplător are afaceri în derularea cu fata consulului, Alexandra Dinu, Șerban nu a putut da prea multe informații deoarece acesta era o cartelă pre-pay. Cu privire la aceste acuzații, Ioan Bazac a declarat că nu sun adevărate, dar a recunoscut că a fost amenințat. „Nu am nicio legătură cu subiectul cazului în derulare. Am fost amenințat, probabil pentru a fi intimidat în luarea anumitor măsuri, dar nu am solicitat servicii suplimentare“.
Folositor
Cu toate acestea, Șerban s-a dovedit a fi pånă la urmă folositor deoarece, potrivit anchetatorilor, „folosindu-se de poziția deținută și în mod nelegal, a pus la dispoziția unei persoane oficiale (n.r.-Tiberiu Dinu), la solicitarea acesteia, lista detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic înregistrat la o companie de telefonie mobilă. Persoana oficială care solicitase listingul urmărea să folosească acele informații care nu erau destinate publicității la înlăturarea unuia dintre angajații instituției pe care o conducea“. Iar în schimbul acestor informații, Șerban a primit promisiuni și a beneficiat de sprijinul oficialului, prin intermediul relațiilor acestuia, pentru promovarea în funcția de director adjunct al DGIPI, potrivit anchetatorilor.
Întâlniri plănuite
de Șerban
Pe de altă parte, potrivit rezoluției procurorilor, din conținutul înregistrărilor dintre Șerban, Pitcovici, Popoviciu și Motoc a rezultat fără echivoc intenția făptuitorilor de a recompensa material pe ofițerul de poliție judiciară Ion Motoc de la DNA, urmånd ca acesta să determine, prin activitatea sa, emiterea soluției în dosarul lui Popoviciu. Astfel, arată procurorii, Pitcovici și Șerban i-au transmis lui Motoc solicitările lui Popoviciu, iar Pitcovici i-ar fi transmis că va fi recompensat de Popoviciu. Mai mult, Șerban i-a spus lui Motoc că vrea să îl ajute pe Popoviciu, pentru că și el l-ar fi ajutat „dezinteresat“ în mai multe situații. De asemenea, tot fostul șef DGIPI a fost cel care a intermediat și o întålnire între Popoviciu și Motoc la un hotel din București, la care s-au discutat aspecte legate de anchetă, fostul șef DGIPI avånd sugestii legate de audierea unor persoane și obținerea de înscrisuri. Popoviciu i-ar fi promis lui Motoc anumite foloase, asiguråndu-l de sprijinul său „dacă va avea nevoie de o vorbă pusă undeva, într-un moment cheie“.
Șerban ar fi păstrat legătura cu Popoviciu, după numirea de la DGIPI, prin intermediul șoferului său, Marian Găman, și a unui apropiat, Ciocoiu Dumitru.
Eliberați în secret
de judecătoarea
Viorica Costiniu, cea  „certată“ cu DNA
Cea care i-a eliberat pe Cornel Șerban, Petru Petcovici și Puiu Popoviciu, dåndu-le doar interdicția de a nu părăsi țara pentru 29 de zile este judecătoarea Viorica Costiniu, care a pronunțat în ședință secretă sentința. Însă potrivit articolului 310 alin. 1 din Codul de procedură penală, pronunțările se fac în ședință publică de către președintele completului, asistat de grefier. DNA a depus pe numele judecătoarei o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi cercetată disciplinar, acuzată fiind de „executarea funcției cu rea credință“. Culmea este că același magistrat a judecat în aprilie 2008 o plångere a fostului judecător Gheorghe Cuzuz, învinuit în dosarul Poșta Romånă, dar al cărui nume apare și în acest dosar. DNA i-a transmis, atunci judecătoarei, că plångerea împotriva urmăririi penale este inadmisibilă, dar judecătoarea a insistat să primească dosarul original. După ce a fost refuzată de procurorii DNA, pe motiv că actele din dosar nu sunt publice, judecătoarea Costiniu l-a amendat pe Doru Țuluș, șeful secției a 2-A din DNA, care se ocupă și de acest dosar cu 500 de lei.